Șnițel. Crocante și delicioase, rețetă de la casa regală
Șnițel. Sunt însă multe poveşti legate despre şniţel, mai cu seamă că acesta se prepară în diferite metode, în zone diferite, dar sub alte denumiri.
- 2 felii carne de vitel (ca.250 g)
- sare
- piper negru poraspat macinat
- faina
- 1 ou
- pesmet
Șnițel. Pentru prăjit:
- ulei
- 1 lingura untura
- 1 lingura unt
Carnea se pune intre doua pungi de nylon solide si se bate cu un ciocan plat, fara zimti (excrescente).
Panada consta din faina, ou si pesmet. Bucatile de carne se manevreaza cu mainile, nu se inteapa cu furculita. Se dau succesiv prin faina, apoi prin ou si in final prin pesmet fara a apasa pesmetul peste carne. Sunt unii mari bucatari care adauga la ouale batute si 1-2 linguri de smantana pentru frisca. Altii adauga nucsoara rasa (Muskatnuss).
Șnițel.
Se spune ca pesmetul trebuie sa se faca din chifle „Kaisersemmel„, deoarece acestea au cea mai buna proportie coaja-miez. Daca pesmetul are prea mult miez se va uda mai tare, daca are prea multa coaja, crusta va fi prea crocanta. Dupa panare carnea se aseaza fie direct in tigaia cu grasime incinsa, fie pe servetele absorbante.Snitelul vienez autentic se prajeste in unt clarifiat, adica acel „Butterschmalz” care la ei se gaseste si la magazine.
Aici insa parerile sunt impartite. Sunt unii care fac un amestec intre ulei si untura sau ulei, untura si unt (asa facea si bunica) sau prajesc carnea doar in untura. Temperatura grasimii trebuie sa fie de 170° C iar stratul de grasime din tigaie sa fie unul generos care sa permita snitelului sa pluteasca, nu sa stea chinuit, lipit de fundul tigaii si cu putina grasime in jur.
Șnițel. În orice caz, in momentul in care puneti carnea in tigaie trebuie sa sfaraie si sa ramana la suprafata grasimii. Daca snitelul se scufunda si nu sfaraie sau sfaraie doar ulterior, carnea se va imbiba cu ulei, panada nu va fi cum trebuie si snitelul va fi un esec total.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Citeste si: Jurnalistul Florentin Florescu a murit fulgerător, chiar de ziua lui
Snitelul nu se manevreaza cu furculita, nu se inteapa ci se apuca cu un cleste adecvat. Daca apasam snitelul in jos, in tigaie, acesta trebuie sa urce inapoi la suprafata.
Este recomandat sa se stropeasca cu grasime din tigaie si suprafata snitelului, folosind o lingura. Snitelul vienez se intoarce macar odata, tot cu un cleste. Unii recomanda si scuturarea in permanenta a tigaii cu grasime incinsa, operatiune la care nu va recomand sa apelati daca nu sunteti experimentat in ale bucatariei. Atentie! Uleiul fierbinte arde urat!Snitelul vienez se prajeste foarte rapid, la foc iute (asa spune Fieglmüller).
Culoarea snitelului trebuie sa fie aurie. Legendele spun ca panada rumena simbolizeaza chiar aurul, adica bogatia de la curtea imperiala. Cica cineva ar fi zis despre familia imperiala austro-ungara ca ar fi fost atat de bogata incat pana si carnea este pe care o mananca este poleita cu aur. Evident ca era vorba despre aceste snitele vieneze.
In final, crusta trebuie sa fie aerata, ondulata, sa faca „valuri” deasupra carnii. Austriecii spun „soufflierende Panade” – adica trebuie sa „pluteasca” deasupra carnii, nu sa stea lipita de ea.
Șnițel. Şniţelul sau Schnitzel în germană (originalul se numeşte Şniţel vienez – Wiener Schnitzel) este un preparat culinar din bucătăria austriacă.
Șnițel. Şniţelul este făcut dintr-o felie subţire de carne de viţel (poate fi folosit şi pui sau porc), bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou şi pesmet şi apoi prăjită în ulei sau unt. Interesant este că prepararea cărnii trecute prin făină, ouă şi pesmet s-a răspândit prima dată în Spania, încă din Evul mediu. Mai exact din Andalusia, care în 1491 a ajuns pe mâinile creştinilor. De aici, reţeta a fost preluată şi de italieni. De la Milano avea să ajungă la Viena.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Șnițel. “Guida gastronomica d'Italia”, apărută în 1969, susţine că feldmareşalul imperial Josef Radetzky a adus “şniţelul” din Lombardia la Viena, în anul 1857. Atunci când trimitea rapoarte la Viena, Radetzky i-ar povestit împăratului Franz Josef despre preparatul denumit “Costoletta”. “Bucătăria din Milano are un preparat cu adevărat deosebit: carne de vită învârtită în ouă, pesmet şi prăjit în unt”, a scris Radetzky pentru Franz Josef, iar atunci când a ajuns acasă, la Viena, a înmânat reţeta personal împăratului.