Carne tocată. Adevărul despre carnea tocată din magazinele noastre
Carne tocată. Vă prezentăm adevărul despre carnea tocată care se gasește în magazine! Multă lume nu știe acest lucru!
Carne tocată. Nimeni nu se îndoiește de faptul că românilor le place carnea tocată. Sarmale, ardei umpluți, chiftele, cârnați sau mici, mulți români fac o mare greșeală atunci când vine vorba de pregătirea acestor preparate.
Greșeala este următoarea: cumpăra carne tocată din magazine, gata ambalată, în loc să o toace ei.
Carnea tocată din magazine conține multă grăsime, iar acest lucru este contraindicat pentru sănătatea noastră.
șadar, dacă îți place carnea tocată, cel mai bine ar fi să cumperi carne macră și să o toci tu singur acastă. Dacă nu ai mașină de tocat, un robot de bucătărie este suficient pentru a toca la tine acasă carnea pe care o folosești pentru sarmale, chiftele și alte preparate.
Carne tocată. Tocătura este un ingredient nelipsit din bucătăria românească. Fie că alegem să o preparăm sub forma tradiţionalelor sărmăluţe, a pârjoalelor moldoveneşti delicioase ori a ardeiului umplut numai bun atunci când vrei să-ţi pui burta la cale, carnea tocată este la mare căutare în măcelării.
Atunci când vorbim despre compoziţia cărnii tocate din diferite magazine, primul aspect de care trebuie să ţinem cont este compoziţia acesteia.
Ingredientele înscrise pe etichetă ne indică valoarea nutriţională a cărnii, iar printre acestea se regăsesc frecvent şorici, zgârciuri, tendoane, organe sau bucăţi de carne grasă.De asemenea, nu trebuie să trecem cu vederea diverşii aditivi alimentari, care se adaugă în mod intenţionat şi frecvent pentru îmbunătăţirea aspectului culorii şi a mirosului preparatelor, precum şi pentru prelungirea termenului de valabilitate.
Carne tocată. Prin urmare, carnea tocată vândută la casolete în magazine numai carne macră şi proaspătă nu e…
Atenţia trebuie îndreptată şi asupra faptului că diferitele mixuri de carne tocată pot deveni indigeste si periculoase, deoarece au o suprafaţă mare de contact cu aerul înconjurător, astfel încât grăsimile din compoziţie se peroxidează, fiind transformate în grăsimi nocive, rele. Persoanele cu afecţiuni biliare, pancreatice, hepatice sau gastrice sunt cel mai predispuse la indigestie.
Dacă, totuşi, ne dorim să preparăm un sortiment de mâncare, iar carnea tocată se regăseşte pe lista materiilor prime, cum ar fi de exemplu sărmăluţele, chiftelele, ardeii umpluţi sau micii, alegeţi mai degrabă să vă îndreptaţi atenţia asupra măcelăriilor, unde puteţi alege o bucată de carne mai puţin grasă (pulpă, muşchi, cotlet) pe care doriţi să o folosiţi, existând posibilitatea de a fi tocată pe loc şi evitând astfel contactul îndelungat al acesteia cu oxigenul din aer, precum şi adaosurile complet nenaturale.
Cum recunoştem carnea tocată proaspătă? Simplu! Carnea proaspată are o culoare roz, un miros de proaspăt, plăcut şi nu trebuie să fie lipicioasă la atingere, scrie csid.ro.
Daca ne îndreptăm atenţia asupra alimentaţiei sănătoase şi dietetice, nu trebuie neglijat faptul că de obicei mixul de carne tocată este alcătuit din carne roşie (porc sau vită /amestec de porc şi vită, în funcţie
de proporţia dorită).Pentru persoanele active, sănătoase, care nu suferă de diferite afecţiuni, carnea roşie slabă poate fi consumată de 2 ori pe săptămână (o porţie=dimensiunea pachetului de cărţi de joc) în caz contrar aportul acesteia fiind destul de limitat.
Carne tocată. Tehnicile culinare de preparare folosite în mod frecvent fac parte, de asemenea, dintr-un stil alimentar sănătos. Nu apelaţi imediat la prăjire, chiar dacă este o metodă convenabilă, rapidă şi utilizată destul de frecvent de către gospodine la pregătirea chifteluţelor de exemplu. O variantă mult mai sănătoasă sunt cele pregătite la cuptor, pe o foaie de copt.
De asemenea, dacă alegem varianta ardeiului umplut, pentru a evita asocierea amidonoaselor (orezul) cu carnea, fiind o combinaţie indigestă, se poate opta pentru înlocuirea orezului cu legume (ciuperci de exemplu).
Specialiştii în nutriţie susţin că persoanele care consumă multă carne, în special tocătură, îşi reduc drastic imunitatea organismului şi sunt susceptibile la infecţii cu bacteria periculoase precum salmonella sau E.coli, care se manifestă prin simptome neplăcute precum diaree, febră, greaţă, vomă, crampe abdominale.
Carne tocată. Uneori, în cazurile severe, diareea poate fi atât de gravă iar deshidratarea atât de accentuată încât bolnavul trebuie spitalizat pentru a i se administra lichide.
Tocăturile, în special cele bazate pe carne de porc, prin produşii de ardere a grăsimilor, au un efect devastator asupra fiziologiei globulelor albe din sânge.
De exemplu, consumul de tocături vreme de 10 zile, chiar şi în cantităţi mici, scade imunitatea organismului cu circa 21% la femei şi cu 11% la bărbaţi şi sporeşte riscul apariţiei bolilor infecţioase.
Pentru a preveni aceste probleme, oamenii trebuie să mănânce maximum 120 grame de carne tocată pe zi, chiar dacă este produsă în cele mai igienice locuri. În plus, amatorii de sarmale, cârnaţi, tobă, lebăr nu trebuie să consume astfel de alimente mai mult de 10 zile consecutive.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Carne tocată. De asemenea, carnea tocată este un aliment care provoacă indigestie, în special în cazul persoanelor cu afecţiuni biliare, pancreatice, hepatice sau gastrice. Recomandarea medicilor este să o consumăm fără să o prăjim în ulei sau amestecată cu ceapă.
"Carnea tocata e unul dintre produsele foarte indigeste, asta in primul rand pentru persoanele care sufera de afectiuni biliare, pancreatice, hepatice, gastrice. E bine ca atunci cand consumam carne tocata, sa o consumam fara sa o prajim in ulei sau amestecata cu ceapa sau alte produse de genul acesta, care ar face ca aceasta sa devina si mai indigesta", spune nutritionistul Ionut Stefan.
Carne tocată. Desigur nu dauneaza sanatatii daca este consumata in cantitati moderate.
"Ideal ar fi sa o facem (n.r. carnea tocata) acasa, pentru ca, de multe ori, produsele din acestea contin mai putina carne autentica si sunt strecurate pe alocuri si organe ale animalelor", a mai spus nutritionistul.
De la carnea cruda puteti contracta bacterii periculoase precum salmonella sau E.coli. Posibilitatile de contaminare sunt mai mari in cazul carnii tocate, pentru ca- ori de cate ori mai intervine un ingredient- cresc si riscurile de contaminare, a1.ro
Dintotdeauna, consumatorii de carne au simțit că folosirea exclusivă a cărnii macre, a mușchiului, a pulpei, considerate partea cea mai bună a unui animal comestibil după tranșare, nu asigură o satisfacție alimentară completă, iar cei care își fac un set de reguli riguroase în această privință constată, mai devreme sau mai târziu, că se aleg cu unele suferințe.
Istoria ne oferă o nesfârșită listă a personalităților care, prin statutul lor, au fost beneficiarii unor diete elitiste, în care nu aveau loc și alte părți comestibile în afara cărnii macre, care s-au luptat cu grele suferințe, despre care ne-au informat autorii cronicilor și jurnalelor, care au trăit pe lângă aceste figuri istorice.
Carne tocată. Această practică nesănătoasă a fost și este specifică și oamenilor de rând, care asimilează acest statut gastronomic unei condiții sociale superioare, lux pe care îl plătesc, aproape toți, cu o bătrânețe chinuită.
Pe de altă parte, dintotdeauna, cei înțelepți au simțit și știut că fiecare parte a corpului unui animal comestibil oferă satisfacții senzoriale specifice și au înțeles corect ce înseamnă așa numitele delicatese gastronomice din carne.
Problema folosirii unui procent mare din corpul unui animal sacrificat pentru consum are și o evidentă latură economică, atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Nu întâmplător, producătorii de carne se orientează constant către acele specii, varietăți și rase care asigură randamente mari la abatorizare, prezintă o rezistență bună la factorii dăunători din ciclul tehnologic, sunt cerute prioritar de consumatori ș.a.m.d.
Cu alte cuvinte, totdeauna a existat preocupare pentru folosirea completă a resursei animale și, atât cât s-a putut, s-a urmărit utilizarea cărnii mai cu seamă pentru consumul uman.
Carne tocată. Definițiile cărnii separate mecanic – CSM au tot evoluat și sunt mereu în proces de adaptare la realitățile pieței, îndeosebi cu aspecte legate de evoluția tehnicilor și mijloacelor folosite dar și cu aspecte ce țin de protecția consumatorilor față de abuzurile producătorilor și comercianților.
O primă definire a CSM indică derivarea acesteia din resturile de carne rămase de la carcasele de animale, după scoaterea bucăților principale; mai exact este vorba de recuperarea țesuturilor comestibile- țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv- de pe oasele care compun coloana vertebrală, coada, cutia toracică și membrele, adică de pe ceea ce constituie și acum un sortiment distinct, comercializat crud sau afumat sub denumirea de garf, oase etc., sortiment bine apreciat de consumatori pentru valoarea nutritivă complexă pe care o prezintă în ciorbe, borșuri și supe, grație materiei valoroase conținute în oase și cartilagii.
Carne tocată. Carnea recuperată poate fi folosită la numeroase preparate bazate pe legume, leguminoase și cereale, dar și la prepararea de pastete și umpluturi.
Definițiile curente arată că CSM este carnea obținută prin separarea mecanică de pe oase, exclusiv cea de pe oasele capului și extremitățile membrelor sub articulația carpiană (copita față) și tarsiană (copita spate), iar în cazul porcinelor, și de pe vertebrele coccigiene (coada); carne de pasăre separată mecanic este pasta cu granulație fină obținută prin separarea mecanică a cărnii de pe oasele carcasei de pasăre, exclusiv pielea gâtului, ghearele, capetele și organele. Organele excluse, aproape toate, se vând ca sortiment separat.
Cum s-a menționat, CSM este considerat un produs inferior din punct de vedere social în lista de alimente a consumatorului contemporan. Producătorii de carne includ CSM la ultima categorie în ofertele lor, în general la grupul „Produse carne – uz industrial“. Dar și din punct de vedere proteinic și nutritiv sunt diferențe defavorabile între CSM și carne, mai ales atunci când consumul de produse cu CSM tinde să se permanentizeze în dietă.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Carne tocată. Principalele caracteristici de calitate ale CSM (refrigerate/ congelate) se referă la: aspect (refrigerat: pastă cu granulație fină, fără corpuri străine/ congelat: bloc compact acoperit de cristale fine de gheață; în secțiune aceleași caracteristici ca varianta refrigerată), culoare (refrigerat: de la roz la roz-gălbui/ congelat: la fel ca la varianta refrigerată), consistență (refrigerat: moale-păstoasă/ congelat: tare), miros și gust (refrigerat: caracteristic, fără miros sau gust străin/ congelat: caracteristic, fără gust sau miros străin, după decongelare). La aceste caracteristici se adaugă cerințele impuse de Regulamentul CE nr. 853/ 29.04.2004 referitor la normele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.
Pentru CST sunt stabilite criterii microbiologice referitoare la bacteriile Escherichia coli, Salmonella și Staphylococcus. Pericolele microbiene pentru CSM sunt determinate de: igiena de procesare; nivelurile și tipurile de contaminare prezente in materiile prime; condițiile de stocare a materiilor prime. Regulamentul 853/2004 conține cerințele privind materiile prime și aspectele de igienă din etapele producție și post-producție ale CSM.
Calciul este un constituent definitoriu al oaselor, fiind deci și un indicator esențial pentru calitatea produselor din carne.
Conținutul de calciu al CSM este superior celui din produsele altor categorii (produse non-CSM). Limita conținutului de calciu la CSM la joasă presiune este de 100 mg /100 g produs, adică 1/1000 sau 1000 ppm; un conținut mai mare de calciu indică utilizarea unui proces de obținere a CSM la înaltă presiune. Această diferență a determinat unele țări europene să considere că CSM produsă la joasă presiune ar trebui încadrată la preparate din carne, sortiment superior CSM.
Specialiștii apreciază că și conținutul de colesterol din CSM variază în funcție de caracterul presiunii din timpul procesului de obținere, considerând acest indicator drept unul foarte important în stabilirea calității CSM.
Tema CSM face parte din temele relativ recente (trei-patru decenii) de interes pentru societatea românească. Ca mai toate temele de acest fel, conține elemente obiective, dar și mult mit; conține, de asemenea, părți pozitive, dar și multe motive de îngrijorare îndreptățită, conform APC ROmânia.
Carne tocată. O înțelegere corectă a problemei și o raportare înțeleaptă la variatele aspecte care o compun dau măsura abordării sale corecte și soluțiile cele mai potrivite pentru toți cei implicați: producători, comercianți, consumatori.
Consumatorii, mai mult decât producătorii și comercianții, trebuie să se raporteze corect întâi la situația lor: nu poți asocia elemente necompatibile, fără să suporți consecințele. Dacă dorești și îți permiți să fii un consumator exclusiv de carne și produse din carne vândute la cel mai mare preț, trebuie să accepți și elemente de risc pentru sănătate (aport nutritiv neechilibrat, tratamente posibil dăunătoare ș.a). Din păcate, între consumatorii contemporani, din toată lumea, sunt foarte mulți cei care pun în comportamentul lor alimentar, înainte de grija pentru sănătate, multe alte priorități (imagini stereotipe): bunăstarea materială, potența financiară, grandoarea. O vizită la oricare din unitățile comerciale de profil oferă imagini-argument deplin convingătoare în această privință.
Carnea integrală (care conține și os, ligamente, vase, nervi, țesut conjunctiv) are o contribuție nutritivă maximă în dieta umană, fapt reflectat de buna tradiție a preparării, în gospodăriile grijulii cu sănătatea familiei, a sucului de carne ca materie primă pentru prepararea mâncărurilor, ori tradiția cervișului, evocată la începutul acestui material.
Carne tocată. Un alt păcat al consumatorilor este generat de comoditate. Deși ar avea timp și posibilități să-și prepare singuri hrana, mai ales când e vorba de produse și rețete care includ materie primă folosită curent în producția CSM (exemple: o ciorbă/borș din carne proaspătă cu os neprețuită pentru sănătate, o piftie preparată tradițional cu șorici, piciorușe de porc, aripi de pasăre etc. proaspete care este un dar generos pentru organism ș.a.m.d.), aleg varianta consumului unui produs supraprăjit, supracondimentat, supratehnologizat, despre a cărui trasabilitate nu pot decât să spere că a fost în regulă (vezi mai sus, condițiile producției și logistica merceologică a CSM precizate de reglementările europene). Sigur, în a doua variantă consumatorul se simte în rând cu lumea bună, cu care se vede și cu care se vrea asociat.
Consumatorii știu că teoretic sunt posibile multe nereguli, fie și numai pentru faptul că există mari dificultăți în efectuarea controalelor.
Chiar specialiștii din domeniu recunosc astfel de nereguli: 1.când CSM este indicată pe etichetă, putem fi siguri că produsul conține CSM; 2.dacă CSM nu este declarat, este totuși posibil să fie folosită în produs, într-o cantitate mai mic㸠fiind știut că un procent de până la 20% CSM produsă la presiune joasă ori prin tehnologii fără presiune (carne Baader) prezentă în compoziția unui aliment nu asigură si detectarea acesteia prin examinare histologică (de exemplu, prin cercetarea țesuturilor la microscop).
Carne tocată. În acest caz, specialiștii recurg la controlul documentelor, cale care nu este la îndemâna consumatorilor.
-compoziția nutritivă neechilibrată, deși bogată în elemente indispensabile organismului uman;
-compoziția mare de calciu și fosfor, provenită din mărunțirea oaselor, care generează perturbarea echilibrului sensibil calciu-fosfor, cu urmări din cele mai grele;
-stresul generat de riscurile pe care le prezintă CSM, ca materie foarte ușor contaminabilă microbian pe traseul producție – consum; acest risc lipsește complet pentru situația preparării acelorași materii prime în casă, cu o minimă respectare a condițiilor de igienă.