VIDEO - Izvorul Tămăduirii, ziua în care se sfințesc apele. Care este semnificația sărbătorii închinate Maicii Domnului
Astăzi, 7 mai 2015, este sărbătoare mare în România. Oamenii celebrează Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare închinată Maicii Domnului. În toate bisericile se oficiază slujbe de sfinţire a apei, Aghiasma Mică.
Astăzi românii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Sărbătoarea destinată Maicii Domnului nu are o dată fixă și este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată. În ziua aceasta, în biserici se oficiază slujbe de sfinţire a apei, Aghiasma Mică.
Izvorul Tămăduirii amintește de o minune care a avut loc aproape de Constantinopol.
Se spune că Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474), înainte de urcarea sa pe tron, un izvor cu apă vindecătoare. Conform tradiției, Leon înainte de a deveni împărat se plimba printr-o pădure de lângă Constantinopol Acolo întâlnește un orb care îi cere apă și să-l ducă la cetate. Leon cel Mare caută un izvor, dar nu-l găsește. Apoi o aude pe Maica Domnului care îî zicei: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea
ochii lui cei întunecaţi".
Leon o ascultă și descoperă un izvor din care îi dă să bea orbului. El îi spală fața cu această apă, iar orbul începe să vadă.
După ce a devenit împărat, Leon a construit o biserică lângă acel izvor. Apoi, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Drept răsplată a construit o biserică și mai mare. Lăcașul a fost distrus de turci în anul 1453.
Timp de mai mulți ani, apa din acest izvor a tratat mai multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe. Enoriașii care călătoresc la Istanbul(numele nou al vechii cetăţi a Constantinopolului), se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii.
Construcția din prezent este din secolul al XIX-lea. La subsol se află un paraclis din secolul al V-lea unde există izvorul cu apa tămăduitoare din trecut.
Obiceiuri în ziua Izvorului Tămăduirii
Astăzi, în unele zone din România, adolescenţii fac legământul juvenil. Profesorul Ion Ghinoiu menţionează că în unele zone etnografice, ceremonia se repetă anual, la aceeaşi dată, până la intrarea în joc a “fetelor însurăţite şi băieţilor înfârtăţiţi”, arată adevărul.ro.
După încheierea solemnă a legământului, copii şi apoi oameni maturi îşi spuneau până la moarte surată, vere, fârtate, verişoară şi se comportau unul faţă de altul ca adevăraţi fraţi şi surori: se sfătuiau în cele mai grele probleme ivite în viaţă, îşi împărtăşeau tainele, nu se căsătoreau cu sora sau cu fratele suratei sau fârtatului, se ajutau şi se
apărau reciproc până la sacrificiul suprem.
Aghiasma dată astăzi la biserică poate fi băută tot anul, nu este ca cea de la Bobotează. În această zi, după Sfânta Liturghie, în biserici, şi uneori la fântâni şi izvoare, se săvârşeşte slujba sfinţirii apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, după o rânduială specială.
În anumite zone din țară, preoții merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.