De ce l-a transformat Nicolae Ceaușescu pe Moș Crăciun în Moș Gerilă? Tradițiile de Crăciun au suferit adevărate modificări în perioada comunistă
Perioada comunistă a „furat” spiritul sărbătorilor de Crăciun așa cum le știm astăzi. Nicolae Ceaușescu îl controla inclusiv pe Moș Crăciun, motiv pentru care el a fost total șters din mintea copiilor și a fost înlocuit cu Moș Gerilă.
Nicolae Ceaușescu a schimbat multe lucruri în perioada comunistă. Nici tradițiile și obiceiurile nu au rămas neatinse.
Cei care au copilărit în perioada comunistă cu siguranță și-l amintesc pe Moș Gerilă, înlocuitorul mai puțin prietenos al lui Moș Crăciun. În acea perioadă, Nicolae Ceaușescu s-a folosit de „Moșul Socialist” pentru a elimina credința oamenilor și tradițiile creștine, inclusiv să șteargă Crăciunul din vocabularul românilor.
În acest fel a apărut Moș Gerilă, versiunea comunistă a lui Moș Crăciun, care era mai puțin darnic.
De ce l-a transformat Nicolae Ceaușescu pe Moș Crăciun în Moș Gerilă? Tradițiile de Crăciun au suferit adevărate modificări în perioada comunistă
Nicolae Ceaușescu l-a transformat pe Moș Crăciun în Moș Gerilă
Comuniștii l-au transformat pe Moș Crăciun în Moș Gerilă pentru că își doreau ca poporul român să devină ateu și să nu mai păstreze tradițiile și obiceiurile creștine.
În acest fel, decenii la rând, zilele de Crăciun au fost lucrătoare, iar Moș Gerilă își făcea apariția doar în noaptea de revelion. La acea vreme, sărbătorile de Crăciun au devenit „sărbătorile de iarnă”.
Aceste sărbători de iarnă începeau după 27 decembrie, mult mai târziu decât în prezent, iar Moș Gerilă vizita copiii în noaptea de 30 spre 31 decembrie sau în noaptea de revelion.
Bradul de Crăciun a devenit „pomul de iarnă”. Serbările pomului de iarnă se țineau în fabrici și uzine, acolo unde copiii erau chemați în fața moșului, recitau poezii, fredonau cântece și primeau pungi pline cu dulciuri.
Inclusiv versurile melodiilor cântate în preajma sărbătorilor de iarnă aveau tentă socialistă.
Pomul de iarnă
[Sursa foto: playtech.ro]
Nici colindele nu au rămas neschimbate. Plugușorul așa cum îl știm astăzi era dat uitării. El fusese înlocuit cu o variantă acceptată de partid. Se ajunsese într-un punct în care copiii care colindau spuneau poezii în care își arătau recunoștința față de partid și de Nicolae Ceaușescu.
Lucrurile au revenit la normalul pe care îl știm astăzi abia după căderea regimului comunist, în urma Revoluției din decembrie 1989.
Colindele au fost transformate în perioada comunistă. Plugușorul este un exemplu în acest sens. El devenise un colind care reamintea de recunoștința față de partid și de tovarășul Ceaușescu.
„Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de
flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….”, așa se recita Pluguşorul din anul 1980.
