Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. Pe ce dată pică sărbătoarea? Tradiții și obiceiuri românești!
Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. Sărbătoarea mai poartă și numele de Sâmbăta Colivelor și are loc în prima sâmbătă din Postul Paștelui. Iată pe ce dată pică sărbătoarea în 2023!
Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. Pe ce dată pică sărbătoarea?
Sâmbăta Sfântului Teodor sau Sâmbăta Colivelor, așa cum mai este cunoscută, pică pe data de 4 martie 2023, potrivit calendarului creștin-ortodox. Este prima sâmbătă din Postul Mare. Tot în acestă zi, gospodinele obișnuiesc să pregătească colivă din grâu fiert și o împodobesc.
În această zi de sărbătoare cei trecuți în neființă sunt pomeniți, la fel ca în orice altă zi de sâmbătă. Creștinii ortodocși care participă la slujba din Sâmbăta Sfântului Teodor aduc jertfe precum: pâine, vin, colivă, colaci, pomană pentru sufletele celor dragi care s-au stins din viață.
Coliva făcută pentru Sâmbăta Sfântului Teodor aduce aminte de o minune a Sfântului Teodor Tiron, care a avut loc în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creştini să întrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor. Sfântul Teodor Tiron a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie şi i-a poruncit să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere.
Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. Tradiții și obiceiuri
În Sâmbăta Sfântului Teodor, femeile nu trebuie să muncească. Spălatul rufelor, mai ales la mână, este considerat un mare păcat în această zi de sărbătoare.
În sâmbăta colivelor rudele nu trebuie să se certe pentru că vor avea parte de un an plin de necazuri.
Se spune că părinții trebuie să petreacă astăzi mai mult timp alături de copii dar fără să îi răsfețe prea mult.
Sărbătoarea Sfântului Teodor este așteptată cu mult interes de către fetele nemăritate și de tinerele neveste. Înainte de răsăritul soarelui fetele scoteau rădăcina Homanului, iarba cu întrebuințări în medicina populară, în vrăji și în descântece și îl invocau pe Sântoaderul cel Mare: „Toadere, Sântoadere/ Dă cosiță fetelor/Cât e coada iepelor”.
Planta cunoscută și sub numele de Iarba Mare era invocată în ziua de vineri, după Lăsatul Secului de Paști, să dea frumusețe și păr bogat fetelor și nevestelor.
Sâmbăta Sântoaderului se crede că aparține celui mai puternic și afurisit dintre Caii lui Sântoader. Este ziua când se spală părul cu apa amintită, se tunde părul de pe fruntea vacilor și invocând același descântec de mai sus, pentru a crește părul fetelor, ele nu au voie să iasă din casă fără a fi spălate „deoarece le mănâncă caii părul”.
În această zi fetele (care au mai mult de 14 ani) își despart părul cu cărare la mijloc, semn care arată că pot să fie introduse de flăcăi în hora satului.
De Sfântul Teodor se fac mâncăruri speciale (boabe de grâu sau porumb fierte și îndulcite cu miere) se fac colaci din făină de grâu denumiți și Brândușei, care se dau de pomană.
În seara dinaintea sărbătorii, la slujba „Liturghiei Darurilor mai înainte Sfințite”, se cântă un canon de laudă către Sfântul Mare Mucenic Teodor, pentru minunea colivelor, compus de Sfântul Ioan Damaschin.
În dimineața în care este prăznuit Sfântul Teodor se binecuvintează coliva și se împarte credincioșilor. La sinaxarul de sâmbătă, se citește și un cuvânt de laudă către Sfântul Teodor Tiron, alcătuit de Sfântul Grigorie de Nyssa.
De asemenea, minunea săvârșită de Sfântul Teodor încununează și prima săptămână a Postului Mare, întărindu-ne credința că, prin post și rugăciune, se risipesc toate uneltirile viclene ale vrăjmașilor noștri celor văzuți și nevăzuți.
Se face colivă și de sufletul morților, denumită Coliva lui Sântoader și se duce la biserică și cimitir. Se mai crede că atunci când o parte din colivă este păstrată și mâncată peste an, te apără de friguri.