Alegerile parlamentare din Austria din această duminică sunt importante și pentru România, în contextul în care guvernul austriac este cel de care depinde aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Un nou vot pentru extinderea spațiului Schengen este așteptat la mijlocul lunii octombrie.
Premierul austriac, conservatorul Karl Nehammer, pe locul doi în alegeri cu partidul său
[Sursa foto: X.com]Alegeri Austria. Partidul de extremă dreapta FPO sau Partidul Libertăţii ar fi obţinut în alegerile legislative de duminică cele mai multe voturi (29,1%), potrivit primelor proiecţii, urmat de OVP, actualul partid de guvernământ (26,2%) SPO (20,4%), Neos (8,8%) şi Verzi (8,6%), relatează The Guardian.
Citește și: VIDEO Germania suspendă acordul Schengen
UPDATE. Partidul Libertăţii (FPO, extremă dreapta) al lui Herbert Kickl obţine 29,1% dintre voturile exprimate- o creştere de 13 puncte procentuale faţă de precedentul scrutin din 2019-, potrivit proiecţiilor publicate la încheierea votului.
În contextul unei ascensiuni a partidelor radicale în Europa, această formaţiune înfiinţată de către foşti nazişti obţine un scor mai bun decât preconizau sondajele.
Conservatorii din OVP, conduţi de către cancelarul în exerciţiu Karl Nehammer se clasează pe locul doi cu 26,2% dingtre voturile exprimate, potrivit proiecţiilor.
Chiar dacă va avea loc o schimbare de Executiv după alegerile de acum, sunt puține șanse ca o formațiune politică de extremă dreapta să schimbe abordarea cu privire la extinderea spațiului Schengen și să dea un OK pentru România și Bulgaria.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Știrea inițială. Duminică au avut loc alegerile legislative din Austria, la care au drept de vot 6,43 milioane de cetăţeni şi care s-ar putea încheia, potrivit sondajelor, pentru prima dată în istoria ţării cu o victorie a ultranaţionaliştilor.
Campania electorală a fost marcată mai întâi de mesajele naţionaliste, eurosceptice şi xenofobe ale FPO şi apoi de inundaţiile grave care au devastat partea de est a ţării.
Gestionarea acestei catastrofe naturale de către actualul cancelar federal, conservatorul Karl Nehammer, i-a dat o anumită forţă în ultima parte a campaniei.
Astfel, OVP pare să fi redus decalajul faţă de FPO, care conducea sondajele de opinie de mai bine de un an cu până la 30% din voturi.
Comisia Europeană şi-a reafirmat poziţia conform căreia România şi Bulgaria sunt pe deplin pregătite pentru aderarea deplină la spaţiul Schengen.
''Referitor la poziţia Comisiei despre ridicarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria şi România, aceasta rămâne clară, aşa cum preşedinta Ursula von der Leyen a afirmat în orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (2024-2029): Bulgaria şi România şi-au demonstrat capacitatea legată de gestionarea frontierelor şi returnări. Ele sunt pregătite şi ar trebui să beneficieze integral din spaţiul Schengen'', a declarat recent un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală.
Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări vecine, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca.
Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.
Spaţiul Schengen este zona de liberă circulaţie a Uniunii Europene care include majoritatea celor 27 de state membre ale UE. La sfârşitul lunii martie a acestui an România, alături de Bulgaria, a aderat la această zonă parţial- doar cu frontierele aeriene şi maritime din cauza lipsei unanimităţii în Consiliul UE, iar o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre încă este aşteptată.
