Valul de refugiați din România a însemnat și creșterea numărului de nașteri de pe teritoriul țării. Refugiatele care au născut în spitalele publice din țară, trag un semnal de alarmă asupra condițiilor în care au născut.
Refugiatele reclamă condițiile în care au născut în România
[Sursa foto: Freepik]Nașterile în România se pare că nu au fost experiențe frumoase pentru refugiate. Acestea s-au plâns de condițiile în care au trebuit să își aducă copii pe lume. Asociația Moașelor Independente declară că situația este reclamată și de femeile din România, dar nu se ia nicio măsură pentru îmbunătățirea întregului proces al nașterii.
Potrivit Asociației Moașelor Independente, indiferent de modalitatea prin care au ales să nască, pe cale naturală sau prin cezariană, toate refugiatele au fost nemulțumite după ce au născut în România, deoarece au reclamat lipsa posibilității de a avea alături partenerul sau o altă persoană de sprijin, dar și din cauza privatizării de la dreptul de a petrece timp cu nou-născutul imediat după naștere, relatează stiripesurse.ro.
Refugiatele nu au beneficiat de prezența partenerului la naștere
AMI a menționat că refugiatele au reclamat și îngrijirea postnatală pe care au primit-o bebelușii, dar și lipsa inițierii în procesul de alăptare a fiecăruia, precum și lipsa vizitelor membrilor familiei, care au fost interzise.
Reclamațiile refugiatelor au venit după ce au născut în spitalele de stat din mai multe orașe din țară, printre care București, Iași, Constanța, Brașov, Galați și Alexandria.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Citește și: Attila este căutat cu disperare de familie. Românul a dispărut fără urmă după ce a plecat în Italia
Se pare că asociația admite că situația este la fel și în cazul româncelor. Femeile din România reclamă, la rândul lor, lipsa partenerului în sala de nașteri, lipsa contactului cu bebelușul după naștere, nepermiterea vizitelor membrilor familiei, lipsa ajutorului în inițierea procesului de alăptare, dar și îngrijirea postnatală.
Femeile din România reclamă, la rândul lor, lipsa partenerului în sala de nașteri
"Cu toate aceste probleme se confruntă zi de zi orice gravidă în România. Sunt probleme care există de ani de zile, s-au amplificat în ultimii ani, iar pentru femeile refugiate au avut un impact și mai grav. Lipsa accesului la îngrijire antenatală în sistemul public, la asistență bazată pe dovezi la naștere, practicile neconforme și dăunătoare de după naștere din maternități duc România la unele dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și infantilă din Europa, dar și la zeci de mii de complicații de sănătate pentru mame și copii în fiecare an. În ultimii ani, rata de mortalitate maternă a crescut, ajungând de peste trei ori mai mare decât media europeană, în condițiile în care România și-a asumat în obiectivele de dezvoltare durabilă că până în 2030 va ajunge sub media Uniunii Europene, această medie fiind chiar mai mică decât a țărilor europene, atât la mortalitatea maternă, cât și la cea infantilă. România nu doar că va rata aceste ținte, dar observăm că aceste rate cresc continuu. Ne aflăm într-un punct în care trebuie instituită o alertă națională de risc pentru sănătatea public", a declarat Irina Mateescu, moașă licențiată, vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: Migranții nu ar mai putea cere azil în Marea Britanie. Ce presupune noua lege care a stârnit controverse
Asociația Moașelor Independente a precizat că în urma unei cercetări realizate, 129 de persoane au ales să plece în Ucraina pentru a accesa servicii medicale de diferite specialități din cauza lipsei accesului în România la respectivele servicii. Principala cauză a fost costul ridicat al procedurilor, urmată de lipsa accesului în sistemul public în timp util pentru realizarea anumitor proceduri, tratamente și investigații, bariera lingvistică și lipsa de informații despre accesarea serviciilor, tratamentelor sau procedurilor necesare.
Ucraineni au ales să se întoarcă în țara lor aflată în război pentru îngrijirile de obstetrică-ginecologie, imagistică și stomatologie, screening prenatal, investigații paraclinice pentru sarcină sau ginecologie, pentru consult și tratament pentru diabet, chimioterapie și controale oncologice, pentru intervenții chirurgicale, cardiologie, vaccinare pediatrică și consult și control psihiatric.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
"Din nefericire, lipsa de acces la îngrijire antenatală, la consultații și screeninguri decontate în sistem public de CNAS forțează refugiatele din Ucraina să caute îngrijire în țara lor, în ciuda riscurilor de a călători gravide într-o țară aflată în război. Unul dintre cazurile marcante a fost cel al unei gravide în luna a noua de sarcină, însărcinată cu al patrulea copil, care a plecat, cu autobuzul, să nască în Ucraina, după mai multe încercări eșuate de a accesa servicii sigure în România. Toate aceste obstacole cu care se confruntă femeile din România, mai ales din comunități vulnerabile, au un impact semnificativ asupra sănătății lor sau a copiilor. În număr covârșitor, gravidele din România, care nu au bariera de limbă și care cunosc sistemul de îngrijiri prenatale de aici, nu dispun de acces la monitorizarea sarcinii în sistemul public. Practic, în România, în momentul de față, este o excepție ca o femeie să își poată urmări sarcina în sistemul public, să aibă condiții minime de siguranță, să aibă acces la servicii medicale pentru a-și proteja propria sănătate și pe a nou-născutului. De aceea, am transmis prim-ministrului și ministrului Sănătății o serie de măsuri și recomandări urgente și necesare în vederea asigurării accesului la aceste servicii", a continuat Irina Mateescu, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: Ucraina suferă un nou atac rusesc. Mai multe drone și rachete au fost lansate de Rusia
