Claponii, supranumiţi şi "caviarul ariculturii", sunt cocoşii castraţi, cu scopul de a obţine o carne mult mai fragedă, fără testosteron. Carnea astfel obţinută era servită la casele regală, fiind considerată o delicatesă şi necesitând specialişti de înaltă calificare pentru prcedura chirurgicală de castrare.
Un agronom maramuresean s-a decis sa reinvie aceasta activitate, astfel că la ferma lui din Lăpuşel, lângă Baia Mare, unde prelucrează carnea de porc Mangaliţa şi creşte pui în mediu natural au început să apară şi claponii, acei cocoşi castraţi. ”Am început acum trei ani, în ideea de a aduce şi la români acest obicei de a mânca aşa zisul caviar al agriculturii. În ţări ca Franţa, Marea Britanie, este foarte răspândit consumul claponului. Şi la noi, până în anii 40 era o fermă regală unde se ţineau claponi, familia regală avea o fermă unde se ţinau pentru ospeţele regale”, explică Ioan Tătăran, proprietarul fermei.
Acesta arată că activitatea este mai mult pentru hobby pentru el, dar crede că poate aduce venituri bune la un moment dat. Din păcate, mortalitatea este foarte mare în urma castrării. Decesele sunt cauzate, pe de o parte, de faptul că există foarte puţini specialişti care se poată face această operaţie chirurgicală. ”Nu sunt specialişti în castrarea cocoşilor. Eu, până acum, am apelat la şeful catedrei de Chirurgie de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinar din Cluj, care mi-a promis pentru săptămâna viitoare că pregăteşte un medic de aici de la Baia Mare”, mai spune Ioan Tătăran.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Carnea astfel obţinută se vinde în restaurante de lux, la preţ de peste 70 de lei pe kilogram, în timp ce costurile de creştere a unui cocoş ajung la 60-62 de lei. Din păcate, însă, mortalitatea foarte mare în urma intervenţiei chirurgicale descurajează destul de mult orice investitor. ”La noi este a treia serie, am început în urmă cu trei ani, tot câte o serie de claponi de câte 100 de capete. Sigur că mortaliatea este destul de mare în urma claponării, mai ales din cauza faptului că există un stres de transport, ne-am dus cu ei la Cluj şi i-am adus înapoi. Era mai uşor dacă venea aici un specialist, i-am rugat să vină, dar nu au putut, pentru că acolo făceau la orele de laboator, la Chirurgie, cu studenţii şi învăţau cu ocazia asta”, mai explică el.
”Se face o incizie între penultima şi ultima coastă şi se depărtează acele coaste şi se scoate testicolul. E important să se scoată întreg testicolul, pentru că altfel, dacă se sparge şi rămâne acolo ceva din el, se reface. Sigur că orice rană pentru orice animal creează o suferinţă, dar îşi revin foarte repede. Totuşi, mor până la jumătate dintre ei. Mie nu mi s-a întâmplat chiar aşa, dar cam 35- 40% dintre ei mor. Ştiu că a mai existat o persoană acum doi ani care a încercat să se ocupe de asta, dar au murit mai mult de 50% şi a renunţat”, mai explică inginerul agronom, scrie ziarul Adevarul.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
