Rugăciunea de la Muntele Athos este rostită de călugării de aici în fiecare dimineață. Există o tradiție cu privire la puterea acestei rugăciunii care provine de la Regele David. Se spune că rugăciunea de 7 rânduri de la Muntele Athos ține toate relele departe de credincios.
Rugăciunea de la Muntele Athos
Denumit de antici Acte (Akte), conform lui Tucidide, Muntele Athos-ul este cunoscut din sec. al XI-lea sub numele de „Sfântul Munte“ (Hagion Oros).
Situat în regiunea Macedonia (nordul Greciei) şi având o suprafaţă de 335 km2, Athosul constituie cel mai estic din cele trei promontorii (alături de Sithonia şi de Kassandra) ale peninsulei Halkidice, ce pătrunde în Marea Egee pe o distanţă de 60 km.
Accesul este strict interzis femeilor pe Muntele Athos
Muntele Athos poate fi vizitat doar venind de pe mare, de regulă de la Ouranopolis, potrivit Ziarul Lumina.
Intrarea se face prin micul port Dafni, situat în partea de vest a promontoriului, între Mănăstirile Xiropotamu şi Simonopetra.
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Accesul este strict interzis femeilor, iar vizitatorii trebuie să posede, la intrarea în Sf. Munte, fie aprobarea Patriarhiei Ecumenice (în cazul în care sunt clerici), fie un fel de viză (diamonitirion) eliberată de Oficiul de pelerinaj la Athos, cu sediul în Tesalonic (dacă sunt laici).
Creştinarea locuitorilor Athosului a avut loc, potrivit tradiţiei locale, în circumstanţe excepţionale.
Aflată în drum spre Cipru, unde intenţiona să-l viziteze pe Dreptul Lazăr, episcopul insulei, Născătoarea de Dumnezeu, însoţită de Sf. Ioan Evanghelistul, a poposit prin lucrare dumnezeiască în peninsulă.Aici a convertit populaţia păgână şi, încântată de frumuseţea locului, a consacrat Muntele drept „Grădină a Maicii Domnului“ şi loc sfânt de retragere monastică, interzicând accesul femeilor.
Conform aceleiaşi tradiţii, începuturile vieţii monahale athonite trebuie plasate în vremea lui Constantin cel Mare.
Statul monastic autonom al Sfântului Munte- titulatura oficială actuală- constituie din punct de vedere politico-geografic o republică autonomă aflată sub suzeranitatea Republicii Elene, în timp ce, din punct de vedere spiritual, se află sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol.
Având în prezent o populaţie de peste 2.200 monahi, el este constituit din 20 de mănăstiri cu viaţă de obşte, 12 schituri dependente fiecare de câte o mănăstire (patru dintre ele cu viaţă chinovială, opt cu viaţă idioritmică), precum şi din numeroase chilii, colibe sau sihăstrii.
Din cele 20 de mănăstiri, 17 sunt predominant greceşti, iar trei aparţin altor naţionalităţi (sârbilor- Hilandar, ruşilor- Russikon, bulgarilor- Zografu), la care se adaugă cele două schituri româneşti (Prodromu şi Lacu) şi unul bulgăresc (al Născătoarei de Dumnezeu).
Schitul „Sf. Ioan Botezătorul“- Prodromu, dependent de Marea Lavră, cumpărat în 1857 de monahii români Nectarie şi Nifon şi amenajat ca schit, este situat între Marea Lavră şi Cavsocalyvia.
Cel de-al doilea schit românesc, „Sf. Dumitru“- Lacu este situat între Marphonou şi Antiathon, fiind dependent de Mănăstirea „Sf.
Pavel“, situată în apropiere. Se cuvine să amintim şi cele trei chilii româneşti: Sfântul-Ipatie, Sfântul-Ioan-Botezătorul şi Sfântul-Gheorghe de la Kolitzu (Colciu), situate pe proprietatea Mănăstirii Vatoped.
Rugăciunea de la Muntele Athos este Psalmul 69 al Împăratului David. Călugării athoniţi o citesc zilnic, iar relele şi ispitele stau departe de ei.
1.
"Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuţi mie grăbeşte-Te!
2. Să se ruşineze şi să se înfrunte cei ce caută sufletul meu;
3. Să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi voiesc mie rele;
4. Întoarcă-se îndată ruşinaţi cei ce-mi grăiesc mie: “Bine, bine!”
5. Să se bucure şi să se veselească de Tine toţi cei ce Te caută pe Tine, Dumnezeule, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: “Slăvit să fie Domnul!”
6. Iar eu sărac sunt şi sărman, Dumnezeule, ajută-mă!
7. Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu eşti Tu, Doamne, nu zăbovi! Amin”
