In articol:
- Săptămâna Luminată 2021. De unde vine numele de "luminată"
- Săptămâna Luminată 2021. Ce nu trebuie să faci în aceste zile
- Săptămâna Luminată 2021. Rânduiala fiecărei zile
Săptămâna Luminată 2021. Tradiția creștină spune că în prima săptămână de după Învierea lui Hristos cerurile sunt deschise, iar toți cei care trec acum la cele sfinte ajung direct în rai.
Citeste si: Traditii și obiceiuri în a doua zi de Paște
Săptămâna Luminată 2021. Săptămâna Luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”.
Săptămâna Luminată 2021. Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise.
Săptămâna Luminată 2021. De unde vine numele de "luminată"
Săptămâna Luminată 2021. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți "luminați" și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.
Săptămâna Luminată 2021. În Săptămâna Luminată, în zilele de miercuri şi vineri Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea şi vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), avem "dezlegare la peşte".
Săptămâna Luminată 2021. Ce nu trebuie să faci în aceste zile
Săptămâna Luminată 2021. În Săptămâna Luminată nu se citeşte Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuţi la cele veşnice. Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiţi începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim. Aceste slujbe sunt reluate după Duminica Tomii.
Săptămâna Luminată 2021.
Săptămâna Luminată 2021. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.
Săptămâna Luminată 2021. Rânduiala fiecărei zile
Lunea Albă. A doua zi de Paște mai este denumită și Lunea Albă, iar în anumite sate românești are loc așa numita „umblare cu pască”. Este vorba de momentul în care oamenii de la sate îți vizitează rudele apropiate pentru vestirea Învierii lui Iisus Hristos. Tot în această zi, tradiția spune că finii trebuie să meargă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii.
În marțea albă, din Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agnet, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Amintim că în Joia Mare, în cadrul Proscomidiei, pe lângă Sfântul Agnet, care se folosește la Sfântă Liturghie din ziua respectivă, se mai scoate încă un Agnet, care se sfințește împreună cu celălalt, fără să se rostească de două ori rugăciunile epiclezei și fără să se binecuvânteze fiecare separat.
Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Această sărbătoare este cu Cruce Roşie în calendarul ortodox şi prin urmare este păcat să facem treabă în casă sau să spălăm.
Miercurea Albă din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfântă Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției, a munci de „nunta soarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, secetă și dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel „sfintită” se vărsă apoi în fântână din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Biserica sfințește din nou fântânile, după slujbă de seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră, sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apa doar în Vinerea Scumpă, căci acea apa era dătătoare de viață.
În Vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.