Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului calduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate in jurul echinoctiului de toamna si se manifesta cu ocazia unor sarbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii. La 14 septembrie se celebreaza descoperirea, pe Muntele Golgota, de catre imparateasa Elena, a crucii pe care a fost rastignit Iisus si infatisarea ei crestinilor, in Biserica Invierii din Ierusalim, in anul 355 d.H.
Semnificatia Crucii
Crucea este arma cea mai puternica a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a blagoslovit pamantul cand dracul a dus pe Dumnezeu in cele patru parti ale noului pamant cu gand sa-l arunce in apa fara sfarsit.
Traditii si Obiceiuri de Ziua Crucii
De Ziua Crucii se posteste (e bine chiar sa se tina post negru) si se fac praznice.
Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice ale tinutului, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscuta pretutindeni. Acum se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana primavara urmatoare, la 17 martie (Alexiile).
In lumea satelor inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita “piatra nestemata”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. De Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navanic) ce se duc, impreuna cu buchetele de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza, apoi, in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli.
Sursa: proalba.ro