Sarbatoarea celor 40 de Mucenici. Traditii, obiceiuri si superstitii de 9 martie
Pe data de 9 martie, românii sărbătoresc Şfinţii 40 de Mucenici. Mulţi aşteaptă această mare sărbătoare pentru a savura clasicele reţete de mucenici cu zeamă sau cei moldoveneşti, dar și cele 40 de pahare cu vin. Însă, este bine de știut că există o mulţime de tradiţii şi superstiţii legate de Sfinţii 40 de Mucenici.
Author: Alina Raducu vineri 05 martie 2021 , 21:01
Pentru faptul că şi-au mărturisit credinţa în Hristos, cei 40 de mucenici au fost supuşi la multe chinuri. Mai mult, aceştia au fost scufundaţi într-o apă aproape îngheţată de lângă cetate, conform crestinortodox.ro.
În ziua de 9 martie, tradiţia spune că gospodinele trebuie să pregătească mucenici. Există două reţete celebre de mucenici, şi anume cei fierţi în apă care se pregătesc cu nucă, scorţişoară şi coajă de lămâie, iar cea de-a doua reţetă este cea a mucenicilor moldoveneşti care se fac din aluat în forma cifre opt, care se coc la cuptor.
Conform obiceiului popular, mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.
De Sfinţii 40 de Mucenici se spune că poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, deoarece în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.
Traditii de mucenici
Sărbătoarea celor 40 de Mucenici începe de fapt cu o zi înainte, pe 8 martie cu Focurile de Măcinici, şi se încheie pe data de 11 martie, cu Beţia rituală.
În ziua de 9 martie, în mediul rural se pregăteşte pământul pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare. De asemenea, pe data de 9 martie se încheie „Zilele Babelor' și începe săptămâna moșilor.
O altă tradiție populară care se respectă în anumite zone ala țării este cea a aprinderii focurilor rituale în dimineața zilei de 9 martie. Acest obicei simbolizează „incinerarea' spiritului iernii și renașterea spiritului verii. Acest moment este marcat totodată și de echinocțiul de primăvară pe stil vechi.
În Banat, copiii scormoneau şi băteau cu „botele' (beţele) în foc, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Macinci erau considerate purificatoare, întrucât curăţau spaţiul de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a anului nou.
O superstitie din moși strămoși spune ca Zilele Mosilor sunt mult mai calduroase, mai bune dar si mai senine, asemuindu-se sufletului Mosilor. Mai mult, se spune ca mucenicii ar fi spiritele acestor stramosi mitici.
In aceasta zi femeile obisnuiesc sa prepare unele preparate pe care ele le aduc ofranda. Toate preparatele trebuie consumate in context ceremonial sau impartite la biserica celor nevoiasi. Aceste specialitati poarta numele de mucenici, macinici, brandusi, brandusei, bradosi, sfinti sau sfintisori. Sunt creati in diferite forme, variind in functie de regiune. In unele locuri sunt in forma de opt, in altele de albina, de porumbel sau chiar de om.
Se mai spune că în ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor.
În ziua de 9 martie s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia și Moșilor. Tradiția spune că Baba Dochia moare și se transformă în stană de piatră în ziua de Mucenici, iar Moșii sunt jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.
Există un obicei de a bea 40 sau 44 de pahare cu vin, la începutul anului agrar, este o reminescenta a sărbătorilor bahice ale Antichităţii. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă în sânge şi putere de muncă, pe tot parcursul anului. Dacă cineva nu putea să bea toate cele 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia, care poartă diferite nume, în funcţie de zona – Moşi, Sfinţi, Sfinţişori sau Măcinici.
Ce ai voie sa faci si ce nu ai voie sa faci de mucenici
Pe 9 martie nu se lucrează, fiind sărbătoare de cruce roșie. Tradiția spune că pentru a fi sănătosi, în dimineață zilei de 9 martie se va spune o rugăciune către cei 40 de Mucenici.
Cu o seară înainte insă, toți creștinii trebuie să pregătească mucenicii muntenești sau pe cei moldovenești, care trebuie să fie impărtiti celor săraci, dar doar după ce au fost sfințiți la biserică.
De Sfinții 40 de Mucenici sau Măcinici, nu avem voie să fim supărati și să purtăm dusmănie nici măcar celor care ne-au făcut rău. Se crede că cine nu ține cont de acest lucru va avea o perioadă de vară în care va avea parte de multe probleme. De asemenea, nu trebuie să dați bani cu împrumut în ziua de 9 martie și nici să cereți cuiva. Astfel, nu veți mai avea probleme cu sporul banilor, iar paguba și bolile vă vor ocoli.
O alta superstitie spune ca toate persoanele care nu au nume de sfinti isi serbeaza astazi ziua onomastica, iar tot ceea ce oameni seamana va rodi de 40 de ori mai mult. Iar cei care nu respecta sarbatoarea vor boli 40 de zile.