Secretul oamenilor care au trăit peste 100 de ani, dezvăluit de medici. Ce arată analizele de sânge ale centenarilor
Oamenii de știință au vrut să vadă cum arată analizele de sânge din ultimii 40 de ani ale oamenilor care au reușit să bată recordurile de longevitate și să atingă centenarul de viață. Ce au descoperit despre valorile markerilor din sânge?
Care este secretul descoperit în analizele de sânge ale oamenilor care au trăit peste 100 de ani?
Medicii au realizat cel mai mare studiu care compară profilurile biomarkerilor măsurați de-a lungul vieții în rândul oamenilor cu o viață excepțional de lungă versus cei ai persoanelor cu viață mai scurtă.
Ce au descoperit oamenii de știință din analizele de sânge
Echipa de cercetători a descoperit că, în general, cei care au ajuns la 100 de ani au prezentat niveluri mai scăzute de glucoză, creatinină și acid uric începând cu 60 de ani.
Deși valorile mediane nu diferă semnificativ între centenari și non-centenari pentru majoritatea biomarkerilor, cei care au trăit peste 100 de ani s-au remarcat prin faptul au avut rareori niveluri extreme (în sus sau în jos) ale valorilor analizate.
De exemplu, foarte puțini dintre centenari au raportat un nivel de glucoză peste 6,5 mmol/L mai devreme în viață sau un nivel al creatininei de peste 125 µmol/L.
Când au vrut să vadă care dintre biomarkeri au fost legați de probabilitatea de a ajunge la 100 de ani, medicii au constatat că toți, cu excepția a doi (ALAT sau Alanine aminotransferase și albumina), dintre cei 12 biomarkeri au arătat o legătură cu probabilitatea de a împlini 100 de ani.
Acest lucru a fost valabil chiar și după ce a fost luat în considerare vârsta, sexul și povara bolii.
Diferențe cruciale între persoanele logevive și restul oamenilor
Persoanele cu cele mai scăzute valori pentru niveluri de colesterol total și fier au avut o șansă mai mică de a ajunge la 100 de ani în comparație cu cei cu niveluri mai ridicate.
În același timp, persoanele cu niveluri mai mari de glucoză, creatinină, acid uric și markeri ai funcției hepatice au avut, de asemenea, șanse mai mici de a prinde o sută de ani de viață.
În termeni absoluti, diferențele au fost destul de mici pentru unii dintre biomarkeri, în timp ce pentru alții diferențele au fost ceva mai substanțiale.
Pentru acidul uric, de exemplu, diferența absolută a fost de 2,5 puncte procentuale.
Aceasta înseamnă că 4% dintre persoanele din grupul cu cel mai scăzut acid uric au reușit să împlinească 100 de ani, în timp ce din grupul cu cel mai mare nivel de acid uric doar 1,5% au ajuns la 100 de ani.
Concluziile studiului
"Chiar dacă diferențele pe care le-am descoperit au fost în general destul de mici, ele sugerează o potențială legătură între sănătatea metabolică, nutriție și longevitate excepțională.", spune coordonatorul studiului Karin Modig, profesor asociat de epidemiologie la Karolinska Institutet.
Studiul nu permite să se tragă o concluzie despre care factori de stil de viață sau gene sunt responsabile pentru valorile biomarkerilor, se arată în articolul preluat de Science Alert.
Cu toate acestea, este rezonabil să ne gândim că factori precum nutriția și consumul de alcool joacă un rol important.
"Monitorizarea valorilor rinichilor și ficatului, precum și a glucozei și a acidului uric pe măsură ce îmbătrânești, probabil că nu este o idee rea", mai spune epidemiologul Karin Modig.
Cu toate acestea, oamenii de știință spun că, cel mai probabil, șansa joacă un rol semnificativ la un moment dat în atingerea unei vârste excepționale.
Cercetarea a inclus date de la 44.000 de suedezi care au fost supuși evaluărilor de sănătate de la vârsta de 64 până la 99 de ani- un eșantion din așa-numita "cohortă Amoris".