Sf. Parascheva 2023. Mulți români merg pe 14 octombrie în pelerinaj la Iași, pentru a se ruga la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Pelerinajul de la Iași, organizat cu ocazia prăznuirii Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, considerată și ca ocrotitoarea Moldovei, se întinde, de obicei, pe mai multe zile din luna octombrie.
Citește și: Înălțarea Sfintei Cruci 2023. Ce se face și ce nu se face în această zi de mare sărbătoare?
Anul acesta, pe 14 octombrie, românii merg la Iași pentru a se ruga la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
În anii precedenți, timpul de așteptare pentru a putea ajunge la racla de moaște a ajuns și la 12 ore.
În data de 14 octombrie, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba va fi oficiată pe un podium amplasat pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a devenit cunoscută în urma minunilor pe care le-a făcut de-a lungul vieții.
Sfânta a trăit pe pământ în prima jumătate a veacului al XI-lea. S-a
născut în Epivata (azi Boiados), pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (mai târziu, Istanbul), pe atunci capitala Imperiului bizantin.Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Citește și: Se spală sau nu rufe pe 14 septembrie? Este sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă!
Provenea din părinți de neam bun și credincioși, care au crescut-o cu frică de Dumnezeu și au îndemnat-o spre bunătate, post, rugăciune și milostenie.
Chiar dacă a învățat carte, unul dintre frații ei s-a călugărit sub numele de Eftimie și a fost ales episcop în localitatea Madite pentru dragostea față de cele sfinte, dar și pentru cultura sa bogată.
Sfânta Cuvioasă a trăit în copilărie sub acoperișul părinților săi. Se spune că pe când avea 10 ani, „fiind într-o biserică a Precistei" a auzit citindu-se, la Sfânta Liturghie, cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Chemarea Mântuitorului a sădit în inima ei dorul de desăvârșire, încât și-a împărțit toate hainele săracilor.
A făcut la fel peste tot, fără să țină cont de mustrările părinților.
A moștenit o avere de la părinți împreună cu fratele său, iar partea ei a dăruit-o săracilor. A părăsit „frumusețea acestei lumi” și s-a retras „în adâncul pustiei”.
După multe călătorii pentru a învăța mai multe despre cele sfinte, s-a reîntors acasă, fără să spună cine e, și a continuat să se roage.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
A fost îngropată ca o străină, fără ca nimeni să știe cine era. Dar Dumnezeu, voind să o proslăvească, a descoperit în chip minunat cine era acea străină. Se spune că un marinar a murit pe o corabie și trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, "aflară trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred și plin de mireasmă", potrivit doxologia.ro.
În popor, Sfânta mai este cunoscută și sub numele de Sfânta Vineri, fiind de fapt, o adaptare locală a zeiței Venera, un personaj din mitologia românească legată de a șasea zi (acum a cincea) din săptămână.
Potrivit istoricilor populari români, aceasta figura ca o „vădană, rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le”. Sfânta Vineri începea să bântuie casele începând de joi seară, pentru că în viziunea populară ziua începe din seara de dinainte. Asta se întâmpla „cam de când începe preotul slujba vecerniei”.
Sfânta apare și în povești și este cunoscută ca și Sfânta Vineri, care pedepsește gospodinele care fac treabă vinerea. Aceasta se oferea să facă treaba în locul femii care era cuprinsă imediat de frică.
De asemenea, se zice că femeile care scăpau trebuiau să îi atragă atenția printr-un dezastru: „Vai, cum ard munții unde șade Sf. Vinere, ca le-au dat foc zmeii paraleii!”.
