In articol:
Sfântul Ioan 2023. În fiecare an, pe data de 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Botezătorul. Este sărbătoare mare, marcată cu cruce roșie. Iată care sunt cele mai importante tradiții și obiceiuri românești!
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul?
Sfântul Ioan Botezatorul s-a născut în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus. Sfântul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, cu rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut.
Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau. Ioan Botezătorul era milostiv şi umbla îmbrăcat într-o haină aspră din păr de cămilă, încins cu o curea din piele. Hrana lui erau locustele (un soi de arbore care nu mai există), deşi mulţi au tradus lăcuste, şi miere sălbatică. El
Evanghelia mai spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustra mereu pe Irod pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său.
Citește și: Pe ce dată pică Sfântul Ion în 2023? Este una dintre cele mai mari sărbători ale începutului de an
Sfântul Ioan 2023: tradiții și obiceiuri românești
În dimineața zilei de Sfântul Ion, fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se mai crede după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
În tradiția populară se spune că, Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul se strânge pomul împodobit de Crăciun și împart dulciurile copiilor sărmani.
La sate se respectă cu sfințenie sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul și oamenii nu muncesc pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și de animalele sălbatice, conform traditii-superstitii.ro.
Totodată, cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Astfel, mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
La petrecere nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul Sfântului Proroc Ioan, care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică.
De Sfântul Ion nu se stinge candela! Aceasta arde pentru bunăstare în familie.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.
Nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor.
În această zi, marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.
Citește și: 6 ianuarie 2023 zi liberă, de Bobotează? Ce decizie a fost luată în parlament. Este sărbătoare mare