Solstițiu de vară 2021. Tradiții misterioase de Sânziene la români
Solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice, cade de fiecare dată pe 21 iunie și reprezintă ziua cea mai lungă din an, după care nopțile încep să crească și zilele să scadă puțin câte puțin. Asocierea calendaristică cu Sânzienele și Rusalii are efecte neobișnuite asupra naturii și vieții oamenilor, spun tradițiile populare românești.
Solstițiu de vară 2021. În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.
După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă.
Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Solstițiu de vară 2021. Ce se întâmplă din punct de vedere astronomic
Solstițiu de vară 2021. Dupa cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri.
Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Solstițiu de vară 2021. Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'.
La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.
Solstițiu de vară 2021. Denumirea de solstițiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Solstițiu de vară 2021. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe".
Solstiţiul de vară, ziua cea mai lungă a anului după care începe să scadă puţin, câte puţin, "cu cât sare cocoşul de pe pragul casei sau cu cât se mişcă puiul în găoacea oului" a fost determinat empiric prin observarea atentă a reperelor terestre, în special a bioritmurilor stabile ale unor plante (sânziana sau drăgaica), păsări (cucul), insecte (licuricii), şi cosmice (răsăritul sau asfinţitul aştrilor şi constelaţiilor).
Solstițiu de vară. Marcând perioada împârguirii şi coacerii seminţelor de grâu, secară, orz, deci perioada încheierii ciclului biologic a celor mai importante plante alimentare cultivate de om, zilele de Sânziene, Sânpetru şi Rusalii au asimilat un ritual sezonier, asemănător celui de început de an.
Solstițiu de vară. Ritualul a câştigat în spectaculozitate şi datorită apropierii calendaristice a zilei de celebrare a Sânzienelor (24 iunie) de ziua solstiţiului de vară, după cum scrie I.Ghinoiu în cartea Sărbătorile populare la români.
Solstițiu de vară. De altfel, unele popoare ale antichităţii celebrau aici Anul Nou, în preajma solstiţiului de vară. La egipteni anul începea în ziua întâi a lunii Thot, când apărea pe cer, înaintea răsăritului soarelui, steaua Sirius. Ziua aceasta corespundea cu 19 iulie din calendarul iulian sau cu 15 iunie din calendarul gregorian în antichitatea greacă anul începea tot la solstiţiul de vară, în prima zi a Lunii Noi. Principalele sărbători ale verii se împart în două categorii: cu dată fixă (Sânzienele şi Sânpetru) şi cu dată mobilă (Rusaliile).
Solstițiu de vară. Ciclul de renovare a timpului
Deşi solstiţiul de vară este marcat de un ciclu scurt de renovare a timpului, deschis de Sânziene (24 iunie) şi închis de Sânpetru (29 iunie), sărbătorile care îl compun sunt reprezentative pentru structura generală a Calendarului popular. Vechile sărbători solstiţiale din calendarul iulian (Timoteiu, Vartolomeu, Onofreiu, Eliseiu), cu rol deosebit în planificarea activităţilor agrare, au devenit, o dată cu schimbarea calendarului, „sărbători mărunte".
Solstițiu de vară. Grupul de patru sfinţi creştini elebraţi în zilele de 10 (Sfântul Mucenic Timofte), 11 (Sfântul Apostol Vartolomeu), 12 (Preacuviosul Onufrie) şi 14 iunie (Sfântul Proroc Elisei), responsabil în Calendarul popular cu împârguirea şi coacerea lanurilor de grâu, este numit Sfinţi Mărunţi.
Pe măsură ce timpul civil şi ritual din Calendarul iulian (stilul vechi) rămânea, an de an, în urmă faţă de timpul astronomic exact, „atribuţiile de altă dată ale „sfinţilor44 de a băga bob spicului de grâu şi de a fertiliza holdele semănate nu mai corespundeau cu stadiul de dezvoltare al cerealelor. Astfel, importanţa lor calendaristică s-a diminuat treptat, devenind mai puţin însemnaţi pentru aprecierea şi planificarea timpului agrar. Fără să-i uite, poporul i-a făcut răspunzători de provocarea unor fenomene meteorologice negative, frecvente în luna iunie: grindina, vijeliile, furtunile şi ploile torenţiale.
Solstițiu de vară. Unele practici efectuate în aceste zile au fost preluate de noile sărbători solstiţiale: Sânzienele şi Sânpetru. Sânziana este o plantă erbacee din familia Rubiaceae, substitut fitomorf al zânei fecioare care dă miros şi leac florilor, rod bogat holdelor grâu şi orz. în flora României cele două varietăţi de plante, sânziana galbenă (Galium verum L.) şi sânziana albă (Galium mollugo L.) cresc prin fâneţe şi livezi, pe marginea drumurilor, prin păduri şi pe lângă garduri. Planta are două denumiri zonale: sânziana (Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureş, nordul Moldovei) şi drăgaica (Dobrogea, Moldova de sud şi centrală, Muntenia).
Solstițiu de vară. Florile, frumos mirositoare, tulpinile, seminţele şi rădăcinile au numeroase utilizări în medicina şi cosmetica populară, în obiceiurile şi actele magice împlinite în ziua înfloririi, 24 iunie, solstiţiul de vară. Din flori de sânziene şi spice de grâu se împleteşte o cunună, substitut al sacrului: purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul complex numit Dansul Drăgaicei, este identificată cu zeiţa Diana; agăţată la ferestrele caselor, în stâlpii porţilor şi în crucile de hotar şi din cimitire apără oamenii, mormintele şi holdele de forţele malefice; aruncată pe acoperişul caselor şi şurilor prezice ceea ce i se va întâmpla în cursul anului celui care a confecţiont-o, a aruncat-o pe acoperiş sau i-a fost menită de cineva.
Solstițiu de vară. Tradiții populare românești
Solstițiu de vară. Fata care pune floarea sub căpătâi în noaptea de sânziene îşi vede în vis ursitul, femeia care îşi înfăşoară mijlocul cu tulpini de sânziene este ocolită de dureri de şale în timpul secerişului, fecioarele şi nevestele care o poartă în sân sau în păr sunt atrăgătoare şi drăgăstoase.
Solstițiu de vară 2021. Prin calitatea sa de a înflori în cea mai lungă zi a anului şi cu insolaţia cea mai puternică, sânziana a devenit reper calendaristic pentru aprecierea stadiului de dezvoltare al culturilor; dacă înfloreşte înainte de ziua care îi este dedicată, 24 iunie, stadiul vegetal al plantelor este avansat şi invers. In nordul României şi în zonele de munte la înfloritul sânzienii se începea cositul pajiştilor.
Solstițiu de vară 2021. Întrucât sărbătoarea Sânzienelor se suprapune peste solstiţiul de vară, moment important în derularea timpului calendaristic, aceasta era însoţită de numeroase practici de divinaţie, de prospectare magică a ceea ce se va întâmpla în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat.
Solstițiu de vară 2021. Tehnica cea mai obişnuită consta în împletirea din flori, în special din flori de sânziene, a unei coroniţe şi aruncarea ei pe casă sau în oborul vitelor. Cununa de Sânziene care împodobeşte Drăgaica în timpul dansului său nupţial are aceeaşi semnificaţie cu colacul din făină de grâu pus de naşă pe creştetul miresei în timpul colăcăriei (înainte de pornirea alaiului nunţii la biserică) şi cu cununile împărăteşti puse de preot pe capul mirilor în timpul cununiei creştine: transferul fertilităţii divine de la un substitut al sacrului (colacul, cununa) la omul profan.