1 din 4 | Gabriela, la înmormântarea lui Gheorghe Dinică
2 din 4 | Soția lui Gheorghe Dinică și-a rotunjit averea cu aproape 300.000 de euro! Înainte, a fost măritată cu un împărat african acuzat de canibalism
3 din 4 | Soția lui Gheorghe Dinică și-a rotunjit averea cu aproape 300.000 de euro! Înainte, a fost măritată cu un împărat african acuzat de canibalism
4 din 4 | Gheorghe Dinică și Sergiu Nicolaescu
Gabriela Dinică, soția regretatului actor Gheorghe Dinică, a revenit în atenția publică după o licitație spectaculoasă, în care mai multe obiecte de lux din colecția sa au fost scoase la vânzare.
Înainte de a deveni doamna Dinică, ea fusese Gabriela Drâmbă, românca ajunsă soția lui Jean-Bédel Bokassa, liderul Republicii Centrafricane, devenit ulterior împărat și rămas în istorie drept unul dintre cei mai controversați dictatori africani.
Licitația care a readus-o pe Gabriela Drâmbă în prim-plan
O licitație de lux organizată la București a readus în actualitate un nume care pare desprins dintr-un roman istoric: Gabriela Drâmbă, cunoscută mai târziu ca Gabriela Dinică, după căsătoria cu marele actor Gheorghe Dinică.
În cadrul evenimentului au fost scoase la vânzare peste 30 de piese provenite din colecția Gabrielei Drâmbă, fosta soție a lui Bokassa I al Republicii Centrafricane. Potrivit Artmark, selecția a inclus ceasuri, bijuterii și accesorii de lux, dar și obiecte cu proveniență istorică, legate de personaje importante ale secolului XX.
Printre piesele care au atras atenția s-a aflat și o geantă Hermès din piele exotică, despre care casa de licitații a precizat că i-a aparținut Elenei Ceaușescu.
Citește și: VIDEO Geanta de lux a Elenei Ceaușescu, scoasă la licitație
Potrivit rezultatelor consultate după licitație, evenimentul a totalizat adjudecări de aproape 300.000 de euro, deși nu toate loturile au fost vândute.
Unul dintre cele mai spectaculoase salturi de preț a fost chiar cel al genții atribuite Elenei Ceaușescu: pornită de la aproximativ 2.000 de euro, aceasta a ajuns la 16.000 de euro.
În cazul bijuteriilor Gabrielei Drâmbă, un ceas Flamor din aur a fost adjudecat cu 4.000 de euro, o pereche de cercei din aur roz cu chihlimbar cu 1.600 de euro, iar un set din aur cu perle, format din cercei și inel, a ajuns la 3.125
de euro.Dar miza acestei licitații nu stă doar în aur, pietre sau branduri de lux. Obiectele au atras atenția pentru că poartă cu ele biografia unei femei care a traversat lumi aproape imposibil de pus împreună: România comunistă, curtea unui dictator african, apoi viața discretă de lângă unul dintre cei mai mari actori români.
Cine este Gabriela Dinică, femeia din spatele numelui
Pentru publicul larg, numele de Gabriela Dinică este legat de ultimul mare capitol din viața actorului Gheorghe Dinică. Cei doi s-au căsătorit în 1996, iar povestea lor a durat până la moartea actorului, în noiembrie 2009.
Înainte de acest nume, însă, a existat Gabriela Drâmbă. Iar povestea ei a fost multă vreme spusă mai degrabă prin zvonuri, legende, fragmente de presă și relatări senzaționale.
Gabriela Drâmbă a devenit Gabriela Dinică după căsătoria cu actorul Gheorghe Dinică. Într-un interviu mai vechi, ea povestea că cei doi s-au căsătorit pe 2 februarie 1996, la șase luni după ce se cunoscuseră.
Există, în această poveste, și o ironie de arhivă.
Într-o pagină a revistei Minimum din decembrie 2009, în care era continuată relatarea despre viața Gabrielei Drâmbă lângă Bokassa, apare și o scurtă știre despre moartea lui Gheorghe Dinică. Trecutul african și numele Dinică ajung astfel, aproape simbolic, în aceeași pagină.Asta face ca licitația recentă să nu fie doar o știre despre bijuterii. Este și un pretext pentru a redeschide una dintre cele mai neobișnuite biografii feminine legate de România secolului XX.
România lui Ceaușescu și prietenia stranie cu Bokassa
Povestea Gabrielei Drâmbă nu poate fi înțeleasă fără contextul relațiilor dintre România comunistă și Republica Centrafricană.
În anii ’70, Jean-Bédel Bokassa era președintele Republicii Centrafricane, după ce ajunsese la putere printr-o lovitură de stat. Mai târziu, în 1976, avea să se autoproclame împărat, inspirat de modelul napoleonian, transformând țara în Imperiul Centrafrican.
Presa românească din 2002, care prelua inclusiv relatări din The Guardian, descria existența unei mici comunități de români la Bangui. Era vorba despre profesori, specialiști, femei căsătorite cu cetățeni centrafricani și oameni ajunși acolo în contextul cooperării dintre regimul Ceaușescu și regimul Bokassa.
Jurnalul Național scria, la 1 octombrie 2002, că relațiile dintre cele două țări au inclus polițiști școliți la București și profesori români la Universitatea din Bangui. Evenimentul Zilei, în aceeași perioadă, relata că studenți centrafricani trimiși la studii în România se întorceau adesea cu soții românce.
În acest cadru apare și Gabriela Drâmbă. Presa vremii a prezentat căsătoria ei cu Bokassa ca pe un moment spectaculos al apropierii dintre cele două regimuri. Dar în jurul acestei căsătorii au circulat, de-a lungul timpului, variante diferite: unele construite pe arhive, altele pe mărturii indirecte, iar altele pe legende alimentate de discreția aproape totală a Gabrielei Drâmbă.
Dansatoare sau traducătoare? Versiunea Gabrielei Drâmbă
Una dintre cele mai repetate versiuni despre Gabriela Drâmbă a fost aceea că ar fi fost dansatoare și că l-ar fi cunoscut pe Bokassa la București, în timpul unei vizite oficiale.
Într-un interviu publicat după decenii de tăcere, Gabriela Drâmbă a contestat însă această imagine. Ea a spus că nu a fost niciodată dansatoare, ci traducătoare de limba franceză și engleză, și că nu era membră de partid.
Potrivit propriei mărturii, a ajuns în Republica Centrafricană cu un ansamblu folcloric, în calitate de traducătoare. Acolo l-ar fi întâlnit pentru prima dată pe Bokassa. În același interviu, ea susținea că alte două femei, prezentate drept dansatoare, ar fi fost trimise pentru liderul african.
Aici începe partea cea mai grea a poveștii. Gabriela Drâmbă a povestit că, după revenirea în România, Bokassa ar fi cerut să o ia de soție. Ea susținea că era logodită și că nu ar fi plecat de bunăvoie înapoi la Bangui. În relatarea ei, presiunea ar fi venit din partea regimului comunist, iar plecarea a fost trăită ca o ruptură brutală de familie și de viața pe care o avea în România.
„Nu era alegerea mea”, spunea ea în acel interviu. Fraza schimbă complet perspectiva asupra unei povești prezentate, uneori, ca o aventură exotică. Din versiunea Gabrielei Drâmbă, nu reiese povestea unei femei seduse de lux, ci a unei tinere împinse într-un destin pe care nu l-a putut controla.
Căsătoria cu Bokassa: palat, escortă și captivitate
La Bangui, Gabriela Drâmbă a intrat într-o lume de o opulență greu de imaginat pentru România acelor ani. Potrivit mărturiei sale, nunta cu Bokassa a fost organizată rapid și a avut proporții grandioase, aproape ca o sărbătoare națională.
A trăit în palat, a mers la evenimente oficiale, a participat la dineuri, vizite de stat și acțiuni caritabile. În jurul ei existau escorte, mașini de lux, antemergători, reguli stricte și pază permanentă. Din exterior, totul putea părea o poveste de basm.
Dar Gabriela Drâmbă a descris acea perioadă cu totul altfel. A spus că nu l-a iubit niciodată pe Bokassa și că nu putea evada. În casă, potrivit relatării sale, nu aveau voie bărbați, iar ea era păzită în permanență. Luxul nu însemna libertate, ci o formă de captivitate.
Mai târziu, ea a povestit că și-a dorit să se întoarcă în România și că i-a cerut divorțul lui Bokassa. Liderul african ar fi acceptat cu greu, de teama unui scandal diplomatic, într-un moment în care se pregătea să fie încoronat împărat.
Așa s-a încheiat, potrivit versiunii ei, episodul african. Nu printr-o fugă spectaculoasă, nu prin valize cu diamante, așa cum s-a scris uneori, ci printr-o despărțire negociată greu și printr-o revenire în România care a lăsat în urmă o rană personală.
Împăratul „canibal”: acuzații, legendă și apărarea Gabrielei Drâmbă
Jean-Bédel Bokassa a rămas în istorie ca unul dintre cei mai controversați lideri africani ai secolului XX. Regimul său a fost asociat cu teroare, execuții, cultul personalității și excese greu de imaginat.
În imaginarul public, peste toate acestea s-a așezat și acuzația de canibalism. Presa internațională a preluat, de-a lungul timpului, relatări potrivit cărora Bokassa ar fi consumat carne umană. De aici și eticheta care l-a urmărit până la moarte: „împăratul canibal”.
Gabriela Drâmbă a negat însă explicit acest mit. În interviul publicat în Minimum, ea a spus că fostul ei soț nu mânca oameni și că felul lui preferat era vita cu legume africane. A respins și ideea că Bokassa ar fi ucis bărbați din gelozie pentru presupuse relații ale ei.
Această mărturie nu șterge, desigur, responsabilitatea istorică a lui Bokassa pentru regimul brutal pe care l-a condus. Dar obligă la o nuanță importantă: între crimele politice documentate, acuzațiile de epocă, propaganda adversarilor și miturile care cresc în jurul dictatorilor, există diferențe pe care un articol corect trebuie să le marcheze.
De aceea, „împărat african canibal” funcționează ca formulă de titlu, pentru că așa a rămas Bokassa în legenda publică. În text, însă, trebuie spus clar: Gabriela Drâmbă, femeia care i-a fost soție, a contestat această imagine.
Întoarcerea în România și viața de după imperiu
După despărțirea de Bokassa, Gabriela Drâmbă s-a întors în România. În interviul citat de Minimum, ea a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fugit în Franța cu valize pline cu diamante. A spus că s-a întors cu bani primiți de la fostul soț, dar că povestea diamantelor ar fi fost falsă.
Ajunsă înapoi în țară, a încercat să-și refacă viața. A povestit că s-a înscris la Facultatea de Medicină. Despre logodnicul de care fusese despărțită înainte de plecarea la Bangui spunea că nu l-a mai revăzut niciodată.
În același interviu, Gabriela Drâmbă afirma că multe lucruri au rămas nespuse și că unele nu mai voia să le dezgroape. Este, poate, una dintre cele mai importante chei ale acestei biografii: oricât de spectaculoasă ar părea din afară, povestea nu a fost spusă complet niciodată.
„ Î ncă sunt foarte multe lucruri pe care nu le-am spus. Dar acestea mă dor şi nu vreau să le mai dezgrop. Sunt acolo, în sufletul meu, şi aşa vor rămâne mereu! ”, spunea atunc Gabriela Drâmbă.
Presa a transformat-o în personaj. Istoria a așezat-o lângă Ceaușescu și Bokassa. Mai târziu, numele Dinică a adus-o într-o altă zonă a memoriei publice românești. Dar între toate aceste etichete rămâne o femeie care a păstrat multă vreme tăcerea.
Gabriela Dinică, ultimul mare capitol public
După anii marcați de povestea africană, Gabriela Drâmbă a devenit Gabriela Dinică. Căsătoria cu Gheorghe Dinică a fost, pentru publicul român, ultimul mare reper biografic al ei.
Într-un interviu, ea povestea că l-a cunoscut pe actor printr-un prieten comun. Gheorghe Dinică avea 60 de ani când s-au căsătorit, iar ea 50. Căsătoria a avut loc pe 2 februarie 1996, după doar șase luni de la prima întâlnire.
A fost o poveste discretă, departe de fastul african și de legendele politice. Iar Gheorghe Dinică, unul dintre cei mai iubiți actori români, a rămas lângă ea până la moartea sa, în 2009.
Faptul că, într-o pagină de revistă din decembrie 2009, continuarea interviului despre Bokassa apare lângă știrea morții lui Gheorghe Dinică pare aproape un detaliu regizat de arhivă. Două lumi complet diferite, adunate în același destin: un împărat african și un mare actor român.
Obiectele care vând mai mult decât aur
Licitația recentă a readus această poveste în prezent prin obiecte: ceasuri, bijuterii, accesorii, piese cu aur, pietre, branduri și proveniență spectaculoasă.
Dar prețul lor nu vine doar din material. O geantă Hermès asociată cu Elena Ceaușescu, bijuterii din colecția fostei soții a lui Bokassa, obiecte trecute prin mâinile unor personaje istorice sau prin apropierea lor — toate devin mai mult decât simple loturi de licitație.
Ele sunt fragmente de biografie. Fragmente de dictatură. Fragmente de lux și teamă. Fragmente dintr-o lume în care politica, banii, frumusețea, puterea și destinul personal se amestecau periculos.
Gabriela Drâmbă, devenită Gabriela Dinică, rămâne una dintre cele mai neobișnuite figuri feminine legate de România ultimului secol. A fost prezentată când ca dansatoare, când ca traducătoare, când ca soție de dictator, când ca victimă a unui aranjament politic, când ca soție a unui mare actor român.
Iar acum, printr-o licitație de aproape 300.000 de euro, numele ei revine într-un loc în care obiectele par să aibă doar preț. Dar, uneori, în spatele lor se află vieți întregi.
