Spioana cu o mie de fete. Cum a pus pe jar Mata Hari intreaga Europa
Viata lui Mata Hari a pendulat intre dansatoare exotica, curtezana si spioana. Dincolo de imaginea unui erotism exotic, femeia din spatele acestui nume de scena a avut intotdeauna ceva de ascuns.
Mata Hari, pe numele sau adevarat Margaretha Geertruida Zelle, s-a nascut pe 7 august 1876 la Leeuwarden si a murit la 15 octombrie 1917. La varsta de 18 ani s-a casatorit cu un ofiter olandez de origine engleza, Campbell MacLeod. Dupa divortul celor doi, Hari s-a facut cunoscuta in Europa fiind dansatoare exotica, curtezana si spioana in serviciul Germaniei in timpul Primului Razboi Mondial. A fost condamnata si executata de catre un pluton de executie francez, in 15 octombrie 1917, pentru spionaj.
Plutonul era alcatuit din 12 soldati. Se spune ca Mata Hari si-a dat jos de pe ea haina din piele in fata plutonului inainte sa fie ucisa. A spionat pentru Franta, iar dupa aceea pentru Germania.
A fost
intr-adevar Mata Hari una dintre cele mai mari spioane din istorie? S-a facut vinovata de moartea a zeci de mii de francezi, asa cum sustineau acuzatorii, sau nu a reprezentat decat un tap ispasitor care sa mascheze incompetenta autoritatilor de la Paris? La aproape un secol de la disparitia sa, Mata Hari pare ca nu si-a dezvaluit inca toate secretele.
O aparitie scandaloasa
Scandalurile au insotit-o pe Mata Hari, pe numele ei adevarat Margaretha Geertrude Zelle, inca din primii ani ai vietii.
Inscrisa de la varsta de 14 ani la scoala unei manastiri, pentru a deprinde bunele maniere si arta gospodariei, asa cum o cereau obiceiurile vremii, tanara olandeza avea sa fie exmatriculata doi ani mai tarziu pentru seducerea directorului institutiei. Peste alti doi ani, Geertrude avea sa isi incheie adolescenta cu o casatorie scandaloasa, maritandu-se cu Campbell MacLeod, un varstnic ofiter scotian din armata olandeza, pasionat, mai degraba, de aventuri amoroase si alcool, decat de intemeierea unei familii.
Casnicia lor nu avea sa dureze decat sapte ani, date fiind excesele bahice urmate de iesiri violente ale sotului, dar si datorita pasiunii tinerei femei pentru barbatii in uniforma. Criza familiala pe care o traversau cei doi se va acutiza odata cu moartea misterioasa a fiului lor, de care se acuza reciproc. Se pare ca, in realitate, acesta fusese otravit de un servitor abuzat de MacLeod, desi vinovatul nu a fost descoperit niciodata.
Despartirea survine in 1902, moment care o gaseste pe Geertrude lipsita de orice fel de sprijin material si de posibilitate de a-si castiga existenta.
In 1903, Margaretha se muta la Paris si lucreaza ca dansatoare profesionista sub numele de Lady MacLeod. In curand isi schimba numele de scena in Mata Hari. Meseria ei de baza este cea de dansatoare orientala la un circ. In jurul numelui Mata Hari construieste si o poveste tragica, ea istorisind ca era fiica unei femei din India care a murit cand a nascut-o.
Numele sau ar fi insemnat „ivirea zorilor“. Cariera ei cunoaste un succes important, dansul sau implicand nuditatea.
Ea este considerata pana astazi una dintre inventatoarele streaptease-ului. In afara scenei, fascinata de uniforme, ea accepta sa fie amanta unor ofiteri.
Reintoarsa la Paris in 1915, dupa o prelungita sedere la Berlin, in care se spune ca ar fi cucerit chiar pe printul mostenitor al Germaniei, Mata Hari se vede implicata intr-un scandal neprevazut, cu iz politic. Intr-o perioada de nesiguranta si de neputinta a autoritatilor franceze in fata serviciilor secrete germane, tanara este acuzata de spionaj in detrimentul Frantei.
Dorind poate sa isi dovedeasca nevinovatia, ea se ofera benevol sa actioneze ca agent secret, urmand sa isi foloseasca relatiile din Berlin pentru a obtine informatii.
Ramane un mister jocul facut de Mata Hari, precum si natura serviciilor oferite de ea atat ofiterilor germani cat si celor francezi. Cert este ca dansatoarea primea sume enorme de bani din ambele tabere, motiv pentru care va fi arestata la 12 februarie 1917, chiar in holul hotelului Anthenee Plaza din Paris. Cinci luni mai tarziu, ea va fi adusa in fata instantei, intr-unul dintre cele mai controversate procese ale secolului.
In ciuda lipsei oricaror dovezi, Mata Hari, care isi sustinuse permanent nevinovatia, este acuzata de inalta tradare si condamnata la moarte. Era evident ca autoritatile de la Paris aveau nevoie de un tap ispasitor pentru pierderea navelor din Marea Mediterana, cele care fusesera scufundate de catre submarinele germane, atacuri in care isi pierdusera viata nu mai putin de 50.000 de francezi; si de pierderea agentilor secreti din afara tarii. Apelurile olandezei catre presedintele Frantei raman fara ecou, urmand ca sentinta sa fie executata cat mai rapid.
La 12 februarie 1917, Mata Hari s-a intors la Paris si s-a instalat la elegantul hotel Plaza-Athenee, iar a doua zi era arestata ca agent dublu al Germaniei. Probele: un cec in valoare de 5 000 de franci emis de banca mentionata in mesajul interceptat si un flacon continand o substanta identificata drept cerneala simpatica — ambele descoperite in camera ei de hotel.
„Cerneala simpatica“, a explicat Mata Hari in timpul interogatoriilor, era un banal dezinfectant pe care ea il folosea drept contraceptiv. Cat despre cec, recunostea ca il primise de la cei doi atasati militari din Madrid, dar ca plata a favorurilor sexuale si in nici un caz pentru activitati de spionaj.
Deloc constienta de situatia in care se afla, a facut multe declaratii ambigue si neconvingatoare despre calatoriile intreprinse in ultimii doi ani si jumatate, de cand incepuse razboiul. Fosta vedeta a Europei si amanta unor oameni importanti se vedea, astfel, inchisa la inchisoarea Saint-Lazare in celula 12.
Un proces neconcludent
Dupa luni de interogatorii fara rezultat, in care Mata Hari si-a sustinut permanent nevinovatia, procesul a avut loc in fata Curtii Martiale pe 24 iulie 1917. Presedintele si doi dintre membrii completului de judecata erau convinsi dinainte de vinovatia femeii — dar multimea adunata in strada astepta un verdict favorabil si spera ca va fi achitata.
Mata Hari a marturisit ca a asistat la operatiuni militare in Germania, Italia si Franta, insa doar ca oaspete al unuia sau altuia dintre numerosii sai admiratori. Cele 30.000 de marci pe care le primise de la ministrul german de externe? „Au fost pretul favorurilor mele. Amantii nu mi-au oferit niciodata mai putin!“
Cat despre cele cincizeci de mii de vieti pierdute cand navele franceze fusesera torpilate in Mediterana pe baza unor informatii despre transporturi furnizate de catre ea, ce dovezi existau? Acuzatia nu era sustinuta de probe. Faptul ca a expediat mesaje de la Paris prin valiza diplomatica olandeza? Ii scria fiicei sale din Olanda. In ciuda subrezeniei acuzatiilor, verdictul „vinovat“ era pe deplin previzibil, date fiind imprejurarile. Inaltul comandament francez avea nevoie disperata de un tap ispasitor care sa justifice impasul in care se aflau de trei ani trupele aliate in conflictul cu Germania.
Unul dintre cele mai misterioase episoade ale intregului proces Mata Hari, ramane executia acesteia. Sentinta urma sa fie indeplinita la marginea padurii Vincennes, in zorii zilei de 15 octombrie 1917, de catre un pluton format din 12 oameni. Putinii martori au declarat ca femeia a aparut imbracata cu cele mai bune haine, aruncand ocheade avocatului care o insotea si preotului care trebuia sa asiste la executie. Calmul sau era unul neobisnuit pentru astfel de momente, fapt ce a alimentat o legenda care va face inconjurul lumii in cel mai scurt timp.
Se pare ca un influent admirator din armata franceza ar fi platit plutonul de executie pentru a trage cu gloante oarbe, actiune de care Mata Hari nu ar fi fost straina. Cu toate acestea, incercarea celor doi fusese deconspirata, ducand la executia victimei care nu banuia nimic.
O alta versiunea a povestii spune ca inainte de a fi executata, Mata Hari si-ar fi desfacut haina de blana dezvelindu-si trupul in fata soldatilor care urmau sa o ucida.