taranul roman, om cu frica de Dumnezeu, pastreaza din mosi-stramosi traditii pentru a se pazi de foc.
Superstitiile satului romanesc vorbesc despre cea de-a saptea luna a anului ca fiind cea mai periculoasa. Desi nu apar sarbatoriti in calendarul crestin ortodox, credinta populara cinsteste cu sfintenie divinitatile lunii iulie.
Cele patru saptamani din componenta lunii se numesc:”Saptamana secerisului”, dedicata muncii la camp, din zori si pana-n seara,” Saptamana Panteliilor”, aprigele surori ale lui Ilie,” Saptamana lui Santilie” si” Saptamana Verii”.
Ca sa scape de acest blestem, gospodarul care nu vrea sa i se usuce via nu trebuie sa lucreze in aceasta zi.
Mucenicul, patronul corabierilor in ziua de 23 iulie, zi in care biserica crestin-ortodoxa il pomeneste pe Sfantul Mucenic Foca, in calendarul popular romanesc aflam doua reprezentari mitice ale panteonului romanesc, Foca si Oparlia.
In „Obiceiuri populare de peste an”, Ion Ghinoiu spune ca Foca pedepseste cu foc, arsita solara si grindina pe oamenii care nu-i respecta cum se cuvine ziua de celebrare. Sfantul mucenic Foca a trait in vremea imparatului Diocletian, cand era respectat si ca patron al corabierilor, a devenit la romani, prin simpla schimbare de sens a numelui, o zeitate naprasnica, aducatoare de mari primejdii, in primul rand de incendii.
Prin unele sate din Moldova, ne spune Tudor Pamfile in „ Sarbatorile la romani”, se crede ca mai inainte Foca era un sfant crestinesc, dar de cand la ziua lui au ars sapte sate, il tin cu sfintenie si paganii, cum bunaoara ar fi turcii.
El este rau de foc, caci arde casele si toate ale omului, lasandu-l sarac, lipit pamantului. Ilie Palie, un alt personaj mitic in calendarul popular, ar fi fost vizitiu la trasura cereasca a lui Santilie, aducator de foc si arsita.
In unele traditii, Ilie Palie produce foc in care sufla Foca si-l imprastie. Cele mai importante sarbatori Traditii si evenimente folclorice in luna iulie debuteaza cele mai importante sarbatori, traditii si evenimente folclorice: sfantul Ilie, pe data de 20 iulie si Targul de Fete pe Muntele Gaina, tot pe 20 iulie.
Oameni cu credinta in Dumnezeu, taranii tin cont si acum de aceste importante sarbatori pentru a nu fi loviti de necazuri. Cat este de cald in luna lui „Cuptor”, tot atat de frig va fi si in luna lui „Faurar”.
Pentru a tine departe bolile, oamenii trebuie sa cinsteasca si pe Fratii Cosma si Damian, iar despre cei care se vor casatori in luna lui Cuptor vor avea ca bogatie doar sentimentele frumoase care i-au adus impreuna. Sfaturi practice de acum un secol: semanati spanac si varza Pentru oamenii de la tara exista si cateva sfaturi pastrate de sute de ani si care se regasesc in lucrarea “Calendarele poporului roman", Editura Paideia, Bucuresti, 2001- 2009, autor Antoaneta Olteanu.
"Semanati pentru a doua oara spanac si varza, udati straturile cu apa de vale, daca este seceta. Panea coapta in luna aceasta si in cea viitoare se mucezeste lesne, puneti deci sare si chimen intr-insa. Fanul proaspat este vatamator vitelor daca nu se uda mai inainte putin", spun traditiile din popor. Autoarea mai citeaza urmatoarele din traditiile populare:
"Curateste sura si podurile, ca e aci secerea, pe cand poarta grije sa ai bani, ca sa le poti aduna, cand sunt in parga, si nu rascoapte, ca se scutura, si o multime de graunte si nici farina din ele nu e cu spor la aluat. Pe cand te apuci de secere, cucuruzul sa fie sapat a doua oara. Pliveste viile, dar nu pe timp prea cald, ca sa nu se impiedice strugurii in crestere. Dinaintea cosnitelor pune un vas cu apa, ca albinele s-o aiba la indemana. Arunca deasupra ei bucati de paie, ca sa nu se inece. La carat pune rogojini in car, ca grauntele scuturate sa nu se prapadeasca. Acestea tine-le de samanta, ca-s cele mai frumoase. Uda curechiul bantuit de omide cu apa cu sapun sau din topila."
Sursa: Adevarul.ro