Tradiții pentru luna februarie 2024: Ce obiceiuri respectă românii?

Luna februarie este a doua lună a anului Gregorian. Ea este cea mai scurtă lună din an și are doar 28 sau 29 de zile, după caz. Anul 2024 este an bisect, ceea ce înseamnă că luna februarie are 29 de zile. În anii nebisecți, luna februarie are doar 28 de zile.

Numele lunii februarie vine din limba latină (Februarius, februum înseamnă mijloc de purificare, ofrantă, obiect folosit la ritualul purificării).

Grecii numea luna februarie Anthesterion. În țara noastră, luna februarie se numește, popular, Făurar.

Tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă în luna februarie

Iată care sunt cele mai răspândite tradiții și obiceiuri populare, conform azm.gov.ro:

Sfântul Trifon (Trif Nebunul) este sărbătorit pe 1 februarie. El este sfântul care apără viile și livezile de omizi, lăcuste, viermi și gândaci. Așadar, pentru a proteja holdele de insecte, el era sărbătorit prin diferite interdicții la muncă.

Oamenii se duceau dimineața la biserică pentru a luat agheasmă cu care stropeau viile, livezile și grădinile.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Citește și: Calendar ortodox februarie 2024: Cele mai importante sărbători cu cruce roșie și cruce neagră

Pe data de 2 februarie, la 40 de zile după Crăciun, Biserica Ortodoxă sărbătorește Întâmpinarea Domnului. Se spune că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, iar sărbătoarea este un reper pentru prevederea timpului calendaristic.

Tradiții și obiceiuri pentru 10 februarie (Sfântul Haralambie)

• Femeile fac un colăcel pe care îl coc înainte ca Soarele să răsară și îl rup în patru bucăți pe care mai apoi le aruncă în cele patru vânturi.
• Alte femei, fără nicio haină pe ele, fug în jurul casei de trei ori pentru ca de locuința lor să nu se mai apropie cel rău.
• Se stropesc cu apă sfințită grădinele și vitele, iar boii nu se înjugă, pentru siguranța vieții și a gospodăriei.
• Se face pomană pentru cei care nu au murit de moarte bună și se duce colibă la biserică sau grâu curat. Boabele sfințite de preot se vor da vara la păsări pentru a nu le atinge boala.
• Cu colivă sfințită pomii se ung pe tulpini pentru a nu se usca în timpul verii.
• Cei ce respectă sărbătoarea Sfântului Haralambie, va avea parte de cai buni și sănătoși, iar vitele nu vor șchiopăta și nu le vor mânca lupii.
• Se spune că dacă plouă în ziua de 10 februarie, atunci ploaia va continua încă 40 de zile.

Tradiții și obiceiuri pentru 11 februarie (Sfântul Vlasie)

• Cel ce a pierdut ceva trebuie să se roage Sfântului Vlasie să își recupereze paguba.
• Agricultorii respectă această sărbătoare pentru a preveni stricăciunile aduse recoltelor de păsările pădurii.
• Este bine ca această sărbătoare să fie respectată și de femeile gravide pentru a naște copii sănătoși.
• Cine se va ruga de Sf. Vlasie nu va rămâne niciodată fără bani.

Pe 24 februarie este sărbătorit Dragobetele. Această sărbătoare are rădăcini foarte vechi, fiind celebrată chiar și pe timpul dacilor.

Citește și: Pe ce dată pică Rusaliile în 2024?

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Un obicei mai vechi, prezent în mediul rural în vremurile trecute, ne spune că în ziua de Dragobete fetele și băieții primeau haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioasă, pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau la unele farmece de dragoste.

Apoi, către ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, iar fuga fiecăreia atrăgea după sine câte un băiat, acela cel mai dorit de ele.

Dacă își prindea aleasa inimii, băiatul îi fura o sărutare în văzul tuturor. Sărutarea simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an.

În trecut, cei mai tineri aveau grijă ca ziua de Dragobete să nu îi prindă singuri. Dacă rămâneau singuri, acesta era un semn rău, prevestitor de singurătate pe tot anul respectiv.