Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare. Ce nu ai voie să faci în Săptămâna Patimilor
Săptămâna Mare mai este numită și Săptămâna Patimilor și reprezintă ultima săptămână din Postul Paștelui. Este săptămâna deniilor considerate mărețe și sfinte din cele mai vechi timpuri.
Luni, în prima zi din Săptămâna Mare, în biserici se citește istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos.
În această zi femeile încep curățenia de Paște. Trebuie să scoată totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
Marți mai poartă numele și de Marțea Seacă și este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, momentul în care Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat.
În această zi credincioșii sunt îndemnați la priveghere, mai exact să fie pregătiți să îl întâmpine pe Iisus.
În denia din Miercurea Mare este pomenit Iuda, apostolul care l-a trădat pe Iisus Hristos, dar și pe Maria. În anumite zone din țară, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele apune, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși în Joia Mare.
Joi are loc Denia celor 12 Evanghelii. În cadrul slujbei din această zi sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
Astfel, la Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taina a Împărtășaniei de unde se și spune că pâinea (anafura) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui.
După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.
În această zi gospodinele vopsesc ouă roșii care reprezintă sângele lui Iisus.
Vinerea Mare sau Vinerea Neagră este cea mai tristă zi din pătimirea Domnului. Acesta a fost adus la judecată, batjocorit, răstignit, ucis și îngropat. Seara are loc Denia Prohodului când credincioșii, în frunte cu preoții, dau ocol bisericii de trei ori, iar apoi trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf). Potrivit tradițiilor, credincioșii se întorc acasă cu lumina Prohodului a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.
Sâmbăta Mare este ziua în care Iisus Hristos a fost îngropat, iar credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. În seara de Sâmbătă se aprind luminile în bisericile ortodoxe și are loc slujba de Înviere.
Ce nu ai voie să faci în Săptămâna Patimilor
Potrivit rânduielilor canonice, în Săptămâna Patimilor se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până seara.
În zilele din Săptămâna Mare, regulile Bisericii le impun creştinilor postul negru, abstinenţa conjugală şi rugăciunea, pentru a intra în atmosfera sărbătorilor Pascale.
Unii creştini ţin post negru începând din Joia Mare până la slujba de Înviere, când se împărtăşesc.
Se spune că în Joia Mare nu este bine să dormi, cei care fac acest lucru vor rămâne leneși un an întreg. Dacă o femeie doarme în această zi va deveni Joimariţa care o va face incapabilă de lucru pe parcursul întregului an.
Totodată, datinile spun că în fiecare an, morții vin la locuințele lor în această zi și vor sta până în sâmbăta Rusaliilor.
În Vinerea Mare nu este bine să se mănânce urzici sau să se bea oțet. Când a fost răstignit pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet când a cerut să bea apă.