Veste bună înainte de alegeri: galopul scumpirilor a intrat în "viteza a patra", după ce ne-am obișnuit cu turații și mai mari. Ce previziune face BNR
Veste bună pentru români: rata inflației a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii trei ani - 4,6%, față de 5-6% cât era până acum. Partea goală a paharului este că România este de peste şase luni la rând ţara cu cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană. Politicienii se apropie de campania electorală și interpretează datele statistice în funcție de interesul propriu.
Author: Razvan Ilie vineri 11 octombrie 2024 , 15:42
Rata anuală a inflației a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Nivelul de 4,6% este cel mai mic din ultimii trei ani în România, însă unul dintre cele mai ridicate la nivelul Europei, unde România a fost campioana scumpirilor în ultimul an.
Reducerea inflației s-a făcut pe fondul ieftinirii prețului la combustibi și la energia electrică, însă benzina și motorina se află deja pe un trend inversat din cauza războiului din Orientul Mijlociu.
Cele mai mari scumpiri și ieftiniri din ultima lună
Dintre alimente, cele mai mari creșteri de pret an la an au fost la legume şi conserve de legume, de 13%, urmate de conserve de fructe, cu 9,8%, şi fructe proaspete 7%.
De asemenea, vinul s-a scumpit cu 8,2% şi berea cu 7,6%.
În schimb, făina şi mălaiul s-au ieftinit cu 12-13%, untul cu 10%, iar zahărul şi uleiul cu 5-6%, potrivit Ziarului Financiar.
La capitolul servicii, cea mai mare creştere apare la servicii poştale, de 17,8%, şi bilete de avion, 17,1%, urmate de apă, canal şi salubritate, cu 12,5%, şi servicii medicale şi de igienă, care s-au scumpit cu circa 10%.
Tot cu 10% au crescut şi prețurile din restaurante.
Dintre mărfurile nealimentare, detergenții s-au scumpit cel mai mult fată de toamna trecută, cu 14,7%, tutunul şi tigările cu 10%, iar cosmeticele şi articolele de igienă cu 8,6%.
Gazele s-au ieftinit în ultimul an cu 10%, energia electrică cu 3% şi combustibilii cu 1,3%, potrivit datelor INS.
Rata inflației, armă în războiul electoral
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că inflaţia a coborât semnificativ la 4,6% în septembrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2023, iar acest trend arată că Guvernul a luat măsurile corecte pentru a proteja nivelul de trai al românilor.
"Inflaţia a coborât semnificativ la 4,6% în septembrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2023. Acest trend ne arată că am luat măsurile corecte pentru a proteja nivelul de trai al românilor! De aceea, Guvernul va continua plafonarea adaosurilor la produsele alimentare de bază şi vom intra în sezonul rece cu aceleaşi plafoane la preţul energiei şi gazelor. Acesta este modul prin care îi ajutăm pe români să-şi menţină cheltuielile cu utilităţile la un nivel suportabil", a scris Ciolacu pe Facebook.
El a adăugat că ştie că aceste măsuri nu sunt suficiente, prin urmare, Guvernul a pregătit şi alte soluţii care să susţină puterea de cumpărare a populaţiei.
Premierul PSD nu a ezitat să arunce o săgeată către partenerii de guvernare de la PNL, după ce președintele liberal Nicolae Ciucă a declarat încheiată alianța cu PSD, fără a ieși însă din Guvern.
"Iată de ce este vital să ne preocupăm prioritar de guvernare, nu de clipuri şi atacuri electorale zilnice. Românii vor un sprijin concret pentru creşterea nivelului de trai, iar acest lucru va rămâne prioritatea mandatului meu de premier până în ultima zi! Sunt convins că partenerii noştri de alianţă vor avea înţelepciunea să nu strice tocmai acum ceea ce am clădit, cu greu, vreme de trei ani la guvernare", a
mai scris Marcel Ciolacu.
Scumpirile din România, "mândria Europei"
Scumpirile record din țara noastră din acest an au venit pe fondul unui trend opus în Europa. Spre exemplu, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna august până la 2,4%, de cel puțin două ori sub nivelul din România.
În luna august, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,8%) şi Letonia (0,9%).
La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,3%), Belgia (4,3%) şi Polonia (4%).
Ce anunță BNR despre evoluția viitoare a ratei inflației
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a publicat vineri, 11 octombrie, un raport privind rata inflației în care arată că traiectoria de scădere a inflației va fi mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza anterioară.
"În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au remarcat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august, care cobora la 4,0 la sută în decembrie 2024, la 3,4 la sută la finele anului 2025 și la 3,2 la sută în iunie 2026", se arată în comunicatul BNR.
BNR remarcă incertitudini însemnate legate de modificările legislative, precum și de traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.
"Influențe inflaționiste suplimentare vor veni și de pe segmentul produselor de tutun, în condițiile majorării neașteptate a prețurilor acestora în perioada recentă, în timp ce dinamica prețului combustibililor va rămâne probabil mai puțin inflaționistă în următoarele luni decât s-a anticipat în august", consideră experții Băncii Naționale.
Posibile dezechilibre evidențiate de BNR
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân semnificative, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile ridicate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și evoluțiile economice pe plan global și tensiunile geopolitice în escaladare.
Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în 2024, având în vedere rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, incluzând majorarea țintei de deficit fiscal.
Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini și riscuri mari sunt în schimb asociate măsurilor fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an.
