In articol:
Comisia Europeană a redus semnificativ, de la 3,3% la doar 1,4%, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an.
Guvernul de la București și-a bazat cea mai recentă rectificare bugetară pe o creştere economică de 2,8% în acest an, după ce s-a pornit cu o estimare de 3,4% la începutul anului.
Estimarea Comisiei Europene este similară cu cea a FMI (Fondul Monetar Internațional), care a anunțat un avans de 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB.
De ce frânează economia României?
Experții Comisiei Europene își argumentează noua estimare prin contribuţia negativă a exporturilor la avansul PIB și avertizează cu privire la cheltuielile guvernamentale în creștere, deși nu sunt bani la buget.
Potrivit estimării CE, deficitul guvernamental va urca până la 8% din PIB în 2024 şi va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025 din cauza creşterii rapide a cheltuielilor guvernamentale.
"Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie", se spune în analiza Comisiei Europene.
Cele mai recente date statistice interne privind evoluția economiei nu sunt deloc încurajatoare.
Produsul Intern Brut (PIB) din trimestrul al treilea din 2024 a stagnat față de trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier.
Față de același trimestru din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%, reiese din datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
În primele nouă luni din 2024, PIB-ul a consemnat un avans de 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Salariile vor crește mai încet după ce trece anul electoral
Comisia Europeană consideră că motorul creșterii din acest an a fost consumul privat robust care a susținut cererea internă și importurile, dar în 2025 vom asista la o redresare treptată a cererii externe și o diminuare a cererii interne.
Salariile nominale din sectorul public și privat au continuat să crească puternic într-un ritm de două cifre în 2024.
Totuși, se estimează o moderare a salariilor în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja mari ale salariului minim, o inflație mai redusă și o scădere a tensiunilor de pe piața muncii.
Citeste si: Cine este Mike Tyson, considerat "Cel mai rău om din lume"- radioimpuls.ro
Inflația generală este prognozată să încetinească ușor, dar să rămână peste 5% în 2024, deoarece presiunile prețurilor de bază rămân ridicate din cauza creșterii continue a veniturilor disponibile.
Cererea puternică de forță de muncă este de așteptat să reducă și mai mult rata șomajului.
Klaus Iohannis a promulgat legea salariului minim european în România