Vezi ce trebuie să faci de Sfântul Ion ca să fii ferit de boli tot restul anului
Mâine, 7 ianuarie, enoriașii sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, numit „Înaintemergătorul Domnului”. Denumirea vine de la faptul că a anunțat venirea lui Iisus Hristos.
Obiceiurile și tradițiile nelipsite din data de 7 ianuarie sunt repetate de creștinii ortodocși în fiecare an. Iordănitul femeilor sau obiceiul Vergelului sunt doar două dintre ele.
Vezi ce trebuie să faci de Sfântul Ion ca să fii ferit de boli tot restul anului
Tradiția din strămoși spune ca, în dimineața Sfântului Ion, este bine să te stropești cu agheasmă pentru a fi ferit de boli tot anul.
Sărbătorile care sunt închinate Sfântului Ioan Botezătorul cuprind și zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie), Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie).
Sfântul Ioan Botezătorul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta, soţia lui Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni.
A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.
Sărbătoarea de mâine este cunoscută sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion- marți, 7 ianuarie
Torontoiul sau Iordănitul femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească și apoi făceau o masă comună.
„Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează.
Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Conform tradiției populare după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. In popor s-a mai pastrat obiceiul stropirii cu agheasmă pentru ca bolile să fie ținute la distanță tot anul în curs.