In articol:
- Pentru câștigul păcănelelor, unii români și-ar da și haina de pe ei
- Copiii de astăzi- adepții păcănelelor
Ce-i lipsea unei țări sărace, cu spitale bolnave, drumuri ca după război, sărăcie la tot pasul și autorități prezente doar la alegerile electorale? O pandemie de jocuri de noroc, un virus periculos care a infectat iremediabil mințile celor vulnerabili.
Pentru câștigul păcănelelor, unii români și-ar da și haina de pe ei
Sociologul Gelu Duminică explică fenomenul dependenței de aceste aparate: „Ai speranța că azi la păcănele un leu depui, mâine el va scoate pui. Speri ca norocul să te lovească și din 100 de lei să faci o mie de lei. Și dacă pierzi, dorința rămâne, pentru că ești hrănit cu ea.Aici
Citește și: Duminica aceasta, de la ora 14:30, la ”Asta-i Romania!”, anchetă exclusivă în cazul preotului Marian Ene
Fenomenul păcănelelor sub toate formele lui câștigă din ce în ce mai mulți adepți, care își joacă soarta de bună voie la ruletă.
Citește și: Oamenii apelor – Lumea de la ''capătul lumii'', duminica aceasta, de la ora 14:30, la “Asta-i România!”
Explicația unui psiholog este: „Cu siguranță are legătură și cu nivelul de trai, vedem și în Africa Subsahariană... cresc problemele legate de consum.
De aceeași părere este chiar și un jucător din Teleorman: „Aici mai mult pierzi decât să câștigi.
Copiii de astăzi- adepții păcănelelor
Nici copiii nu sunt feriți de boala aparatelor „norocoase”.
Citeste si: SFÂȘIETOR! Arina a fost filmată în momentul în care a murit. În videoclip se mai aud doar țipete- kanald.ro
„- Câți ani ai?
- 13 ani.
- Joci la păcănele?
- Da. Acolo la (n.r. nume locație) ne lasă acolo.
- De la ce vârstă joci?
- De la 12 ani”.
Suntem în Roșiorii de Vede, în Teleorman, orașul în care sărăcia și-a făcut culcuș în ultimii ani și nimeni n-a mai deranjat-o. Lipsa perspectivei și a locurilor de muncă a golit orașul. Cei mai harnici au plecat în străinătate să-și caute norocul, iar acasă au rămas cei care încă mai așteaptă să-i lovească norocul.
„De profesie... jucător”, este sloganul tinerilor de pe aici care ajung să joace și banii pe care nu îi au, la fiecare colț de stradă. E greu să reziști tentației atâta vreme cât, în cazinouri, săli de jocuri și pariuri se înghesuie pe câțiva zeci de metri pătrați.
Aici, lumea e mică, și, fiecare se cunoaște cu fiecare. Dependența unora e profitul altora, ne spune sincer acest taximetrist care ne face radiografia zonei:
„Alții ne spun „du-ne acasă, să luăm bani să mai aducem, să băgăm!”. Noi ne bucurăm, pentru că facem curse. Ei, săracii... dacă asta este boala lor”.
România are în jur de 100 de mii de dependenți de jocuri de noroc. Asta apărea în hârtiile oficiale în urmă cu câțiva ani. În realitate, însă, marja de eroare este imensă, având în vedere că bolnavii acestui sistem se văd fie sănătoși, fără noroc, ori prea rușinați ca să ceară ajutor.
Dependența jucătorilor se traduce în banii antreprenorilor din acest domeniu. Cifra de afaceri a companiilor, pentru anul 2021, a fost de aproximativ două miliarde de euro, iar, aici vorbim despre industria oficială, nu despre banii băgați la negru, feriți de ochii vigilenți al statului.