Avionul este considerat cel mai sigur mijloc de transport, însă, adesea pasagerii sunt speriați de anumite mituri. Iată explicațiile lui Emil Dobrovolshi, unul dintre cei mai cunoscuți piloți români.
Cât de sigur este zborul cu avionul[Sursa foto: Captură Știrile KANAL D]„Avionul este cel mai sigur mijloc de transport, arată studiile internaționale, iar oameni din întreaga lume călătoresc tot mai des pe calea aerului. Sunt însă și multe întrebări, dar și mituri despre aceste curse la înălțime, care-i sperie deseori pe pasageri. Despre toate discutăm astăzi cu Emil Dobrovolschi, unul dintre cei mai cunoscuți piloți români, cu peste 30 de ani de experiență în domeniu”, a transmis Simona Pătruleasa, prezentatoarea Știrilor Kanal D.
Simona Pătruleasa: Bună dimineața și bine ați venit la noi! Spuneți-mi, vă rog, dacă este adevărat că nu putem folosi telefonul mobil în timpul zborului, că ar fi periculos. Este adevărat sau fals și de ce?
Emil Dobrovolshi: E fals. Există studii care arată că aceste telefoane mobile nu pot interfera cu sistemele avionului, dar în același timp, atunci când își caută semnalul, se aude în căști sau se poate auzi într-un difuzor din apropiere acel păcănit al telefonului care își caută semnalul. Asta e singura chestie care, până la urmă, deranjează. Altfel, nu s-a dovedit că ar fi periculos.
Simona Pătruleasa: Cât de sigur este, de fapt, zborul cu avionul? Ați afirmat în cartea dumneavoastră pe care o avem și aici că se poate zbura și în condiții de criză, cu un singur motor.
Citește și: VIDEO- Magazinele duty-free, închise în cel mai mare aeroport din țară. Când se vor redeschide?
Emil Dobrovolshi: Toată lumea știe statistici, toată lumea știe că în aer sunt 2- de mii-30 de mii de avioane în orice moment și că este o coordonare și o pregătire și că tot ce este în jurul unui avion, respectiv control de trafic, mecanici, cei care deservesc un zbor și nu în ultimul rând piloții, sunt foarte bine pregătiți. Tot timpul spun prietenilor mei care mă întreabă același lucru, că nu pot găsi în jurul lor pe pământ un domeniu care să fie o asemenea precizie în pregătire a oamenilor cu o asemenea exactitate și integritate pentru că mizele sunt foarte, foarte mari ca în aviație. Și atunci știu că e cumva nenatural, că vă spuneam și înainte, să faci să zboare o țeavă de metal cu aripi de câteva sute de tone, cu o mie de kilometri la oră la 12 kilometri în aer, pare nenatural. Dar, iată că se întâmplă, iată că viața noastră nu cred că ar fi la fel fără aviație și că putem călători, putem merge în interes de afaceri, unim continentele cu ușurință. La asta trebuie să gândească oamenii care au teamă de zbor.
Simona Pătruleasa: Vi s-a întâmplat să cedeze ambele motoare?
Emil Dobrovolshi: Doar la simulator. În realitate ne-a cedat o dată un motor după decolare și a trebuit să ne întoarcem. Piloții sunt pregătiți, suntem pregătiți la simulator. Suntem verificați la fiecare șase luni, avem o sesiune de antrenament de patru ore și o sesiune de verificare de patru ore. Dacă oricare din aceste sesiuni este picată, pilotul respectiv e oprit de la zbor și când zic pilotul respectiv nu contează cât de experimentat este. La fiecare șase luni trece prin aceste verificări minuțioase.
Simona Pătruleasa: Ați afirmat, de asemenea, că mai grav decât să cedeze un motor ar fi să se umple avionul de fum de la un scurt circuit. Cum este posibil și ce trebuie să facem într-o asemenea situație?
Emil Dobrovolshi: Acum sunt foarte multe defecte ale acestui complicat aparat de zbor avionul. Eu consider că acest fum în cabinet complicat pentru că împiedică vizibilitatea piloților. E atât de dens fumul încât pur și simplu nu-ți mai vezi ceasul de la mână. Și degeaba știi unde sunt comenzile pilotului automat, unde sunt motoarele, unde sunt comenzile de tren, de frână, dacă nu vezi ce setezi. Atunci să ajungem la situația în care trebuie să deschizi geamul ca să îndepărtezi fumul știind că poate aprinzi un incendiu, atât de grav este. Sunt și alte defecte complexe, dar repet, ne pregătim pentru ele la simulator. La fiecare șase luni, într-un ciclu de trei ani, piloții trec prin toate defectele avionului.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Simona Pătruleasa: Dar, într-o asemenea situație, ce ar trebui să facă pasagerii?
Emil Dobrovolshi: Sfatul meu pentru toți pasagerii și pentru prietenii mei care mă întreabă este să asculte de comenzile însoțitorilor de bord. Iată, acum câteva luni s-a întâmplat un accident grav la Tokyo în care a două avioane s-au lovit la pragul pistei și un avion mare de 370 de oameni a fost evacuat în siguranță și a fost evacuat în condiții foarte grave, cu incendiu. Recomand ca la fiecare decolare să-și petreacă câteva secunde ochi în ochi cu însoțitorii de bord care fac asta nu pentru că așa le place, ci pentru că vor ca toți oamenii să fie pregătiți în caz de evacuare de urgență, să știe fiecare ce are de făcut.
Simona Pătruleasa. Înainte de a porni avionul, unii pasagerii sunt preocupați de alte lucruri, nicidecum de indicațiile celor care ne arată cum să folosim acea mască, deci important este să fim atenți totuși la ceea ce ni se spune înainte de a pleca în cursă.
Emil Dobrovolshi: Noi, echipajul de zbor, ne întâlnim înainte de cursă și facem un briefing mult mai amănunțit decât cel pe care le primesc pasagerii, astfel încât situația aceasta, care este destul de des întâlnită, din păcate, de evacuare, de urgență la sol, pentru ea noi discutăm înainte de fiecare decolare cu amănunte, cu întrebări, fiecare la locul lui ce are de făcut. Cei doi piloți își stabilesc rolurile: ce face unul, ce face celălalt în caz de cedarea de urgență, iar această evacuare de la Tokyo este de manual, este efectiv ca și cum ai urmări procedura descrisă într-un manual, făcută de niște profesioniști.
Simona Pătruleasa: Mulți pasageri se tem de turbulențe și de probleme în caz că este o vreme severă în care nu prea se poate zbura în condiții normale. Ce le spuneți în astfel de cazuri? Cât de sigur mai este să zbor cu avionul?
Emil Dobrovolshi: În primul rând trebuie să știți că niciun avion a picat din cauza turbulențelor. Ăsta e primul lucru. Doi, avem un radar de bord care ne arată și vremea rea, deci norii, dar ne arată și zonele de turbulență. Avem apoi niște dosare de pregătire a cursei și noi citim în aceste dosare înainte de curse și anticipăm zonele cu turbulențe pe care le ocolim. Nimeni nu se simte confortabil în turbulență și atunci există această pregătire pentru că noi, de fapt, nu încercăm să vedem dacă putem trece printr-o furtună sau nu încercăm să vedem dacă putem ateriza în vânt. Noi pur și simplu o facem sau nu o facem. Deci nu încercăm să vedem dacă iese aterizarea cu vânt foarte, foarte puternic. Pur și simplu avem suficientă rezervă de combustibil pe care l-am pregătit să mergem la un aeroport de rezervă. N-o să punem viața nimănui, în primul rând a noastră, în pericol, zburând prin zona de turbulență severă.
Simona Pătruleasa: Ce se întâmplă atunci când sunt fulgere pe cer? Ating avionul?
Emil Dobrovolshi: Da, am fost de exemplu fulgerat de mai multe ori, dar avionul este întreg. Dacă un fulger atinge avionul acest fulger pur și simplu este dirijat pe învelișul exterior, pe învelișul de tablă de aluminiu al avionului prin niște conductori speciali și apoi descărcați în atmosferă. Un fulger nici măcar nu interferează cu sistemul electric al avionului. Am fost fulgerat și cu avioane mai vechi, clasice și cu cele mai moderne. N-am văzut nici măcar să clipească aparatele de bord.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Simona Pătruleasa: Ce se întâmplă dacă suntem în avion și auzim că este o defecțiune tehnică și nu mai continuăm zborul, ne întoarcem către casă, dar în același timp după 10-20 de minute ne continuăm zborul? Ce să înțelegem în această situație? Se pot soluționa problemele în timpul zborului?
Emil Dobrovolshi: Da, bineînțeles. Orice sistem de la bord are un sistem principal, unul de rezervă și unul de avarie. Absolut toate sistemele de la bord. Și atunci, dacă vreun sistem cedează, poți avea niște restricții sau niște limitări în a-ți continua misiunea. De exemplu, trebuie să cobori la o atitudine mai joasă și deja acolo consumi mai mult combustibil și îți faci un calcul că nu mai ajungi la destinație și atunci poți să fie obligat să aterizezi undeva pe drum, la un aeroport de rezervă. În același timp, orice sistem, mecanic sau chiar și electronic se poate reseta, dar aceste resetări durează poate minute întregi și atunci în intervalul în care s-a ivit defecțiunea și a luării unei decizii pe termen scurt până la resetarea sau nu a sistemului durează câteva minute, iar piloții sunt obligați să ia aceste decizii în etape și s-ar putea ca prima etapă să fie să te oprești undeva, să vezi dacă să rămâi în zona aeroportului sau să nu mai continui pentru că știm că vei coborî la un nivel mai jos, nu vei putea termina cursa în condiții de siguranță.
Simona Pătruleasa: Este periculos Triunghiul Bermudelor?
Emil Dobrovolshi: N-am zburat niciodată acolo și cred că mai degrabă e mit și a fost o perioadă foarte frumoasă așa, ca un fel de teorie a conspirației veche, când nu era social media, dar se zboară în continuu și acolo sunt foarte multe insule și sunt dacă urmăriți o să vedeți că acolo sunt foarte, foarte multe curse.
Simona Pătruleasa: Dacă vrem să zburăm împreună cu un prieten necuvântător, o pisică un câine, cum facem să fie un zbor sigur și pentru prietenii necuvântători?
Emil Dobrovolshi: Sunt companii care permit acest lucru, companii care nu permit acest lucru. Acum e vorba și de volumul, de mărimea animalului. Dacă e un animal de mici dimensiuni, câine sau pisică, poate fi transportat pe un loc de pasager, într-o cutie specială din care animalul respectiv nu are voie să iasă în timpul zborului. Iar dacă sunt de dimensiuni mai mari, sunt avioane care au în cala de bagaje spații desemnate în care aceste animale în niște condiții speciale să nu se sufoce, să nu pui bagaje peste cutie și pot călători în siguranță.
