In articol:
Livia Maftei a pățit-o pe pielea ei. Recent, și-a cumpărat un bilet de avion din Olanda ca să ajungă acasă, în România. Nu doar că nu a ajuns la timp la destinație, ci a și rămas pe dinafară.
Fenomenul de overbooking, tot mai întâlnit în aeroporturi
Fenomenul de suprarezervare s-a extins, mai ales după pandemie, când zborurile s-au înmulțit, iar sezonul estival îl amplifică. Tot mai mulți oameni nu se pot îmbarca, sau chiar sunt dați jos din avion deoarece companiile aeriene vând mai multe bilete decât capacitatea aeronavelor. Practica nu este ilegală și este întâlnită în mai multe cazuri.
„Sunt situații în care cursa programată o cursă care are un anumit număr de locuri nu mai poate să zboare și atunci compania, pe ultima sută de metri, este nevoită să o înlocuiască câteodată.
Să luăm un exemplu: dacă o aeronavă dispune de 150 de locuri, suprarezervarea înseamnă că o companie de zbor vinde 157 de bilete. Operatorul nu vrea să zboare în pierdere pentru că, statistic, între trei și cinci procente dintre pasageri nu se prezintă pentru zbor.
Citeste si: Tânăra care a scăpat din casa lui Gherghe Dincă rupe tăcerea: „Eram însărcinată și...”- wowbiz.ro
„Până la zborul efectiv trebuie să li se ofere cazare, masă și transport la aeroport și locul de cazare. În plus, și repe,t în plus față de toate aceste servicii, el trebuie să primească și o compensație”.
În cazul suprarezervării sumele pe care un pasager le poate obține ca despăgubiri variază în funcție de distanța zborului. Cea mai mică sumă este de 250 de euro pentru un zbor, de până la 1500 de kilometri, apoi 400 pentru orice cursă din Uniunea Europeană care depășește 1500 de kilometri.
„Aproape că nu este zi fără situația de suprarezervare”.
Overbooking-ul este întâlnit cel mai des la companiile low-cost, însă, se întâmplă și în cazul zborurilor de linie.