Ziua Imnului Național 2024: Când s-a auzit prima dată „Deșteaptă-te române!” și ce activități au loc azi

Ziua Imnului Național este sărbătorită în fiecare an pe data de 29 iulie, reprezentând un moment de mare importanță în istoria și cultura României.

Ziua Imnului Național, sărbătorită în fiecare an pe 29 iulie

Ziua de 29 iulie este dedicată celebrării imnului național „Deșteaptă-te române!”, un simbol al luptei pentru libertate și identitate națională. Instituită prin Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național aduce în prim-plan valorile și tradițiile care definesc poporul român.

Imnul național „Deșteaptă-te române!” are o semnificație profundă, fiind un apel la unitate, patriotism și conștientizarea valorilor naționale.

Citește și: 29 iulie, Ziua Imnului Național al României. Ce semnificație are această zi pentru țara noastră?

Ce activități au loc cu ocazia Zilei Imnului Național 2024

Ziua Imnului Național va fi sărbătorită luni, 29 iulie, prin desfășurarea unor ceremonii militare în toate garnizoanele din țară, conform Ministerului Apărării Naționale.

La București, ceremonia dedicată evenimentului va avea loc, începând cu ora 10.00, în Piața Tricolorului- situată în fața Palatului Cercului Militar Național.

Programul activității cuprinde un serviciu religios și un concert susținut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale.

Când s-a auzit prima dată „Deșteaptă-te române!”

Imnul „Deșteaptă-te române!” a fost auzit pentru prima dată în public pe data de 29 iulie 1848, în contextul Revoluției de la 1848, la Râmnicu Vâlcea.

În decursul anilor, „Deșteaptă-te române!” a devenit o expresie a spiritului național, fiind cântat în momentele de răscruce ale istoriei românilor, inclusiv în timpul Războiului de Independență din 1877-1878 și în Primul Război Mondial.

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Citește și: Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 29 iulie 2024?

Deșteaptă-te române- Versuri

Versurile imnului naţional ”Deșteaptă-te române” aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!