Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a murit, la 100 de ani. Cunoscut medic neurolog și doctor în științe medicale, Bălăceanu Stolnici era descendent al unei vechi familii boierești.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a murit, la 100 de ani
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a murit, la vârsta de 100 de ani. Anunțul a fost făcut duminică de Universitatea Ecologică din București.
"La 20 august a.c. a plecat dintre noi cu aceeași serenitate cu care și-a trăit întreaga viață de peste un veac, cu credință în Dumnezeu și încredere în știință, prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Române și președinte de onoare al senatului Universității Ecologice din București (UEB).
Descendent al unei vechi familii boierești a urmat cursurile facultății de medicină din capitală devenind medic neurolog și doctor în științe medicale. După 1989 a sprijinit dezvoltarea învățământului privat în România, numărându-se printre fondatorii UEB în cadrul căreia a predat cursuri de antropologie și neurologie.
Plin de înțelepciune, optimist incurabil, generos și spirit ales, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici ne împărtășea tuturor încredere, sprijin moral și bucuria de a trăi.
Prin dispariția sa UEB, cei apropiați, precum și toți cei care l-au cunoscut suferă o grea și ireparabilă pierdere. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", au scris oficialii Universității Ecologice.
/www/cdn.knd.ro/media/521/2863/1717/20341795/1/constantin-balaceanu-stolnici-a-murit-la-100-de-ani.jpg
Născut în 6 iulie 1923, la București, Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost un om de știință român, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Activitatea profesională: Absolvent al Universităţii de Medicină din Bucureşti în 1947, specializat în neuropsihiatrie şi ulterior în geriatrie. În 1968, Constantin Bălăceanu-Stolnici obţine titlul de doctor în medicină.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost medic specialist neurolog la Spitalul Colentina și la Spitalul Dr. Cantacuzino; medic primar neurolog, prin concurs la Spitalul Gheorghe Marinescu din Bucureşti; medic primar geriatru, şef de secţie și director general la Institutul Naţional de Gerontologie; şeful Serviciului Metodologic de Neurologie și Neurochirurgie, cu sarcina de coordonare a activităţii reţelei naţionale medicale în aceste specialităţi.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a murit
Încă din timpul facultăţii Constantin Bălăceanu-Stolnici devine preparator și apoi asistent la Catedra de anatomie, ulterior asistent la Catedra de neurologie, până în anul 1952.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost profesor suplinitor la Catedra de cibernetică generală a Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti; profesor de neuropsihologie și anatomie a sistemului nervos, profesor de istoria culturii și ştiinţei; profesor asociat la Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Cataloneză din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franţa).
Activitatea ştiinţifică și publicaţii: a publicat o serie de cărţi începând cu anul 1948, dintre care: Elemente de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos; Elemente de neurocibernetică, 1967; Les fondements cybernétiques de l'activité nerveuse, Paris, 1971; Personalitatea umană- o interpretare cibernetică, 1972; Fundamentos de neuro- e psico-cibernetica, Brazilia, 1974; Équilibre du corps et de la pensée, Paris, 1968; Neurogeriatria, 1984; Anatomiştii în căutarea sufletului, 1981; Dialoguri despre cele văzute și nevăzute, 1995; Tratat de geriatrie practică, 1998; Neuropsihologia postmodernistă, 2000; Structuri centrale ale sistemului nervos,
2001.În paralel cu lucrările de specialitate, a mai publicat cărţi şi din alte domenii: Cele Trei Săgeţi- studiu de istorie naţională, 1995; Saga baronilor du Mont- 900 de ani de istorie politică şi militară a Europei, 1995; Saga Bălăcenilor, 2001; Introducere în studiul kabbalei iudaice și creştine, 1996; Kabbala, între gnoză şi magie, 2004; Antropogeneza şi geneza culturii, 2006; Incursiune în antropogeneză, 2006; Genetica generală şi a
comportamentului, 2008.
Constantin Bălăceanu Stolnici este considerat de jurnalistul Neculai Constantin Munteanu de la Europa Libera drept un "boier de viță veche și turnător de cursă lungă".
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Potrivit acestuia, Constantin Bălăceanu-Stolnici a prezentat Securității schița detaliată a apartamentului lui Vlad Georgescu, directorul al secției românești de la Europa Liberă din anii 1980, care ulterior a murit iradiat sau intoxicat cu o substanță radioactivă, fiind bănuită mâna Securității.
Recrutat în problema „foști exploatatori”, „pe bază de sentimente patriotice”, a fost un colaborator harnic, cooperant, prolific, cu inițiative în întâmpinarea sugestiilor Securității interne pe lângă foștii exploatori, dar și unul cu potențial în problema emigrației anticomuniste, potrivit EuropaLibera.org.
"A fost avansat și trimis peste hotare cu misiuni care transgresau simpla culegere de informații. A fost un destoinic agent provocator și un la fel de destoinic agent de influență. Prezentabil, manierat, abuzând de zdrăngănelile boieriei lui, Stolnici a avut uși deschise în casele celor pe care i-a turnat, și în țară, și în afara ei. Sub numele de „Ionescu Paul” și „Laurențiu”, a mai avut și altele, a turnat din toate pozițiile, liberali, țărăniști, monarhiști, diplomați, colegi, medici, pacienți, rude", scrie sursa citata.
