Ajunul Anului Nou 2022. Ce trebuie să faci ca să îți meargă bine tot anul. Tradiții și obieciuri românești
Am ajuns în Ajunul Anului Nou, ultima zi a anului 2021. Trăim cu toții speranța că Anul Nou 2022 va fi unul mai bun, în care pandemia de coronavirus se va termina o dată cu trecerea valului Omicron, care ar putea fi unul mai blând decât toate celelalte.
Author: Sorin Negru vineri 31 decembrie 2021 , 07:41
Ajunul Anului Nou 2022. Trecerea în Anul Nou este însoţită de multe obiceiuri străvechi. Unele se mai păstrează și astăzi, mai ales în zonele rurale.
Ajunul Anului Nou este marcat la toate popoarele lumii de o serie de credințe și superstiții străvechi. Există tot felul de ceremoniale și de obiceiuri de înnoire simbolică a timpului calendaristic, momentul fiind numit numit și „Îngropatul Anului”. Se spune că cei care respectă anumite datini în Ajunul Anului Nou vor avea partea de un an nou cu sănătate și prosperitate.
Ajunul Anului Nou, însoțit de tradiții și obiceiuri străvechi
Google marchează și în acest an Ajunul Anului Nou printr-o animație grafică specială (Google Doodle). Trecerea în Anul Nou este însoţită de multe obiceiuri străvechi. Unele se mai păstrează și astăzi, mai ales în zonele rurale.
Una dintre superstițiile vechi legate de noaptea Anului Nou se referă la practica păgână de producere de zgomote puternice și focuri. Societăţile arhaice credeau că spiritele malefice se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, oamenii aprindeau focuri mari şi făceau zgomot pentru ca în anul ce vine să fie feriţi de rele.
În Ajunul Anului Nou 2022, focurile şi tobele sunt înlocuite cu artificii, petarde şi pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane.
Şi clopoţeii sunaţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele.
Ajunul Anului Nou, momentul pentru mersul cu plugușorul
Lăsarea în urmă a vechiului an și intrarea într-un An Nou este marcată de fiecare dată prin obiceiuri care îi încântă nu doar pe cei mici, dar și pe cei mari. Ajunul Anului Nou este marcat de urarea cu plugușorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilca și jocurile mimice cu măști de animale sau personaje țărănești. Sunt obiceiuri care încă se păstrează, mai ales în zonele rurale de la noi.
Urarea cu Plugușorul sau cu buhaiul, cum i se spune în popor este un stravechi obicei, dar care se practică și astăzi, cel mai mult în zona Moldovei. Tradiția spune că se merge la urat cu Plugușorul în ajunul Anului Nou, dar în multe locuri se merge chiar în ziua de Anul Nou.
Ajunul Anului Nou, momentul ideal pentru colindatul cu plugușorul
Ajunul Anului Nou În ziua de 31 decembrie, copiii și tinerii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoței, suflând în buhai și urând noroc și bogăție. Se obișnuiește ca ei să meargă din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri, fructe, colaci sau bani.
Ajunul Anului Nou- mersul cu buhaiul
Superstiții în Ajunul Anului Nou: un obiect vestimentar roşu, bani în buzunar, vâsc, masa îmbelşugată, dar fără carne de pasăre, mersul cu Pluguşorul şi Sorcova se numără între superstiţiile şi obiceiurile românilor la trecerea dintre ani.
Obicei agrar, structurat după modelul colindelor, Mersul cu Buhaiul este o datină păstrată de sute de ani în satele româneşti.
Obiceiul Buhaiului se practică în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii.
Obiectul buhai este o putină cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie foarte bine întinsă, din centrul căreia atârnă o slimnă (coamă) din păr de cal, ce produce un sunet grav, ciudat şi nemuzical, care aminteşte de mugetul unui taur.
Jocul Caprei este un obicei străvechi, ce se păstrează încă la români şi face parte din tradiţiile de iarnă. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de „transformări” (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm în fapt la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.
Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini aduc noroc şi belşug în gospodărie, fiind totodată un obicei important şi pentru agricultorii care considerau Jocul Caprei o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, în vechime, capra a fost asociată cultului fertilităţii.
Actul ritual al acestui joc simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.
Un alt obicei arhaic care se petrece în seara Anului Nou este Jocul Ursului, un joc popular cu măşti, cu caracter augural, format din urători deghizaţi.
Masca-costum este lucrată din blana unui animal întreg şi este împodobită la cap cu doi canafi (ciucuri) de culoare roşie. Jocul Ursului este aducător de fertilitate, iar sunetele fluierului, ale tobelor şi ale tălăngilor vor avea ca rezultat scoaterea căldurii din pământ şi astfel solul va fi mai productiv.
