Pe 28 noiembrie 2024, în Calendarul ortodox, este sărbătorit pentru prima dată de la canonizare pe Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop
Părintele Arsenie Boca, cunoscut drept unul dintre cei mai mari duhovnici și predicatori ai României, a fost trecut în rândul sfinților în iulie 2024, cu zi de prăznuire anuală pe 28 noiembrie, data la care viața pământească s-a încheiat.
Canonizarea Sfântului Arsenie de la Prislop
Potrivit Patriarhiei Române, părintele Arsenie Boca a primit titulatura oficială de „Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”. Decizia canonizării vine ca urmare a vieții sale exemplare, a mărturisirii credinței în vremuri de încercare și a influenței profunde pe care a avut-o asupra generațiilor de credincioși.
Părintele Arsenie Boca este supranumit adesea „Sfântul Ardealului”, datorită lucrării sale spirituale și duhovnicești din această regiune, dar și pentru misiunea sa în mănăstirile Sâmbăta de Sus și Prislop.
De-a lungul vieții, a fost călugăr, preot și stareț, dedicându-se rugăciunii, slujirii lui Dumnezeu și alinării sufletelor celor aflați în suferință.
Părintele Arsenie Boca s-a călugărit în anul 1939 și a fost o personalitate remarcabilă a monahismului românesc din secolul XX.
S-a remarcat prin predici de o profundă învățătură duhovnicească, prin harul său de a ghida oamenii în credință și prin darurile sale spirituale, fiind considerat un mare vizionar și mărturisitor.
Mănăstirea Prislop, loc de pelerinaj pentru români
Ziua de 28 noiembrie are o semnificație aparte, deoarece marchează momentul în care părintele Arsenie Boca a trecut la Domnul. În fiecare an, mii de pelerini vin la Mănăstirea Prislop, locul unde acesta este înmormântat, pentru a-și arăta cinstirea și recunoștința.
Mormântul său de la Prislop a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România, atrăgând credincioși din întreaga țară și de peste hotare. Mulți dintre aceștia mărturisesc că au primit ajutor și alinare sufletească prin mijlocirea părintelui.
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine știe din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, și astfel, ținând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochiul minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre și toate împreună au făcut temnița în care Te ținem bolnav, flămând și fără haină, și așa risipim în deșertăciuni zilele noastre, umiliți și dosădiți până la pământ.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniței în care Te ținem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor și fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino și Te sălășluiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul și mintea noastră rămân pe jos neputincioase.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârșiți suntem, cât ești de aproape de sufletele noastre și cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viața Ta, lumina și bucuria noastră, slavă Ție. Amin. (Sursa: doxologia.ro)