Ce înseamnă si cum se desfășoară planul roșu de intervenție

Planul roşu de intervenţie este activat în cazul în care în urma unui accident rezultă un număr de minimum opt victime cu afecţiuni grave sau 12 victime cu orice fel de afecţiuni sau dacă este depăşită capacitatea de intervenţie obişnuită a structurilor locale SMURD şi SJA la declanşarea unora dintre următoarele tipuri de riscuri.

Ce înseamnă planul roșu de intervenție?

Tipuri de riscuri la declanșarea planului roșu de intervenție:

• accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;
• accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului;
• accidente chimice cu implicaţii pe amplasament;
• explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor armate;
• căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos;
• evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
• accident aviatic major;
• accident feroviar major;
• accident rutier major;
• prăbuşirea construcţiilor, instalaţiilor, clădirilor în care se află persoane;
• accidente la construcţii hidrotehnice;
• cutremure;
• alunecări de teren;
• accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie;
• avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică;
• epidemii sau incendii.

Citeste si: Accident rutier cumplit pe DN5. Victimă resuscitată la fața locului

Totodată planul roşu de intervenţie se activează la cererea inspectorului-şef al ISU de către prefectul judeţului/prefectul municipiului Bucureşti în care are loc evenimentul, din informaţiile obţinute de la dispeceratele de urgenţă prin numărul unic de apel 112, de la primele echipaje de intervenţie sosite la locul intervenţiei şi de la sistemele de monitorizare conectate la dispeceratele medicale, dispeceratele ISU, dispeceratele Poliţiei şi ale Jandarmeriei sau la alte dispecerate cu rol în acest domeniu.

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Astfel, primul echipaj medical sau de prim ajutor sosit la locul intervenţiei, în funcţie de gravitatea evenimentelor, face propunerea de activare a Planului roşu de intervenţie inspectorului-şef al ISU, prin intermediul dispeceratului medical. De la momentul declanşării Planului roşu de intervenţie, serviciile publice de ambulanţă intră sub coordonarea ISU. Totodatăă, Inspectorul-şef al ISU poate solicita pe o durată limitată şi echipajele serviciilor private de ambulanţă, dacă situaţia o impune.

De asemenea, după obţinerea tuturor detaliilor despre producerea evenimentului, inspectorul-şef al ISU dispune alertarea echipajelor SMURD şi ale celorlalte servicii publice de ambulanţă, în vederea pregătirii resurselor şi alertării personalului aflat în afara programului de gardă.

În Planul roşu de intervenţie, cu acordul prefectului, se poate specifica delegarea declanşării acestuia inspectorului-şef al ISU.

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Citeste si: Un alt accident pe A2, cu 11 victime. S-a produs tot la Medgidia, dar pe sensul opus

Etapele declanşării Planului roşu de intervenţie

Conform legii în vigoare, declanşarea în totalitate a Planului roşu de intervenţie presupune şapte etape.

• Etapa I – concentrarea structurilor SMURD la locul evenimentului la nivel municipal/judeţean şi alertarea structurilor care cooperează în aplicarea Planului roşu de intervenţie în vederea concentrării forţelor necesare prevăzute în plan.
• Etapa a II-a – completarea, în funcţie de necesitate, cu până la 30% din ambulanţele SAJ/SABIF aflate în tura de serviciu.
• Etapa a III-a – alertarea personalului care încadrează echipajele SMURD şi SAJ/SABIF aflat în tura liberă şi prezentarea acestuia la locurile stabilite în plan.
• Etapa a IV-a – completarea echipajelor ambulanţelor SAJ/SABIF şi deplasarea acestora la structurile ISU sau la locul indicat de ISU în vederea înlocuirii echipajelor SMURD (maximum 60 de minute).
• Etapa a V-a – asigurarea intervenţiei în zona de competenţă cu structurile rezultate.
• Etapa a VI-a – alertarea SMURD pe plan regional.
• Etapa a VII-a – revenirea la normalitate. La ISU unde nu există SMURD pe plan local, Planul roşu de intervenţie se adaptează la nivel judeţean cu prevederea etapei VI.
• Responsabilităţile autorităţilor

• Citeste si: Accident șocant în Iași. Un vehicul agricol s-a răsturnat și a intrat într-un cap de pod

Ce aspecte trebuie luate în considerare la declanşarea Planului roşu?

Astfel, la declanşarea Planului roşu de intervenţie, se va avea în vedere cunoaşterea următoarelor date: numărul real sau potenţial al victimelor, caracteristicile operaţiunilor de salvare necesare, gradul de dificultate al operaţiunilor de salvare, potenţialul evolutiv al situaţiei, capacitatea de intervenţie a diferitelor instituţii în cazul în care Planul roşu de intervenţie nu ar fi declanşat, adică pragul prestabilit de declanşare a acestuia, capacitatea de intervenţie a diferitelor instituţii în vederea asigurării misiunilor obişnuite pe durata intervenţiei, în cazul în care se declanşează Planul roşu de intervenţie.