Comisia Europeană și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru anul 2022, iar estimările privind evoluția galopantă a prețurilor sunt la fel de pesimiste.
Duș rece pentru Guvernul Nicolae Ciucă
[Sursa foto: Facebook]Guvernul de la București primește un duș rece din partea Executivului european. În condițiile în care proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%, Comisia Europeană spune că avansul economic din acest an va fi de maxim 2,6%.
La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9% estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară).
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
La analiza precedentă, din luna februarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an.
Citeste si: Se anunță noi măsuri fiscale până la 1 iunie. Marcel Ciolacu: "Ne mințim cu cota unică"
Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022.
După o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% în 2022, pe măsură ce inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile, se arată în previziunile economice de primăvară, publicate luni de Comisia Europeană (CE).
Citeste si: ANAF demarează controale ample
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 5,3% cât estima în februarie, până la 8,9% conform previziunilor de primăvară, urmând ca în 2023 inflaţia să se reducă la 5,3%, când ar urma să se resimtă efectul de
bază.
"Riscurile sunt orientate preponderent în jos pentru creşterea economică şi viceversa pentru inflaţie, deoarece situaţia depinde de lungimea şi de severitatea conflictului precum şi de tensiunile comerciale globale. Cu toate acestea, există şi riscuri orientate în sus, în condiţiile în care formarea brută de capital ar putea fi influenţată pozitiv de procesele de relocare a activităţilor de producţie din Ucraina şi Rusia în timp ce piaţa muncii ar putea să integreze mai mulţi oameni care fug din Ucraina decât se estima iniţial", susţine Comisia Europeană.
Cu privire la deficitul guvernamental general al României, Executivul comunitar se aşteaptă ca acesta să se majoreze până la 7,5% din PIB în 2022, de la 7,1% în 2021, urmând a scădea uşor la 6,3% din PIB în 2023.
Potrivit Executivului comunitar, mai mulţi factori stau în spatele acestei aşteptate creşteri a deficitului: noile măsuri de cheltuieli incluse în bugetul pe 2022 (precum creşterea pensiilor şi alocaţiilor pentru copii), majorarea dobânzilor şi reducerea contribuţiilor sociale. În plus, România a adoptat o schemă de compensare pentru a face faţă exploziei preţurilor la energie până în luna martie 2023. Un nou set de măsuri economice şi sociale a fost anunţat la data de 11 aprilie, care potrivit informaţiilor disponibile ar urma să aibă un efect bugetar negativ de 0,4% din PIB.
