Crina Micnescu este din Gorj, are 40 de ani și lucrează ca șofer profesionist în Spania. Pasiunea pentru mașini a moștenit-o de la tatăl ei, care era șofer profesionist.
„Eram copil şi tata mă lua cu el în cursă. Îmi doream să devin şi eu şofer ca tatăl meu şi să conduc maşini aşa de mari. Nu mi-a fost teamă. Mă consider mult mai în siguranţă în TIR decât într-o maşină mică.
În urmă cu zece ani am devenit şofer profesionist şi am obţinut atestele necesare pentru orice fel de transport, chiar şi agabaritice şi pentru produse periculoase sau explozive, mai puţin de transport persoane. Este o responsabilitate şi nu mi-a plăcut, pentru că îmi este incomod. Atunci, toată lumea a fost uimită că vreau să devin şofer profesionist, mai ales că am luat permisul de la prima încercare, atât oraşul, cât şi sala.
Doar o singură femeie din Gorj mai profesa ca şofer de TIR“, îşi începe povestea Crina.
Citeste si: Cod galben de PLOI torențiale, descărcări electrice și GRINDINĂ! Care sunt județele afectate?- kanald.ro
Citeste si: Un bilet scris de Robert, descoperit la scurt timp după ce el și Giuly au fost descalificați din "Casa Iubirii". Cui îi era destinat? Conținutul lui, făcut public chiar de Robi, fostul său coleg de cameră- wowbiz.ro
Citeste si: Dispariţii misterioase în Rusia. Putin îşi arestează cercetătorii care au inventat rachetele hipersonice- antena3.ro
Citeste si: Un bărbat din Bacău și-a omorât soția în bătaie pentru că nu a găsit mâncare acasă. Cine era în camera alăturată
Femeia cutreieră țara-n lung și-n lat și povestește amuzată reacțiile pe care le aveau bărbații când vedeau o prezență blondă la volanul tirului: „Am făcut curse în Ardeal. Duceam de la Târgu Jiu paleţi şi apoi încărcam BCA şi mergeam prin Ardeal, iar de acolo luam adeziv şi duceam la depozitele de prin Târgu Jiu.
La început, colegii mei au avut tot felul de reacţii, pentru că erau surprinşi şi mă apelau pe staţie ca să mă opresc cu ei la o cafea. Încet-încet au început să mă cunoască. Am fost prin toată ţara. Cei de la depozitele unde trebuia să duc marfa au fost cei mai uimiţi să mă vadă la volan. Îi sunam la telefon să-i întreb unde trebuie să ajung, iar ei îmi spuneau să le dau şoferul la telefon.
Când ajungeam la depozit mă aşteptau toţi, începând de la femeia de serviciu şi până la şefi, pentru că nu credeau“.