Curiozități despre Cetatea Enisala: De unde vine numele ei? Semnificația este interesantă: Noua vestire
Curiozități despre Cetatea Enisala: Află de unde vine numele ei! Semnificația este destul de interesantă: Noua vestire
Cetatea Enisala, una dintre cele mai fascinante fortificații medievale din Dobrogea, atrage anual mii de vizitatori curioși să descopere istoria locului. Însă, puțini știu povestea denumirii sale, care ascunde o semnificație interesantă și profundă. Numele Enisala provine din limba turcă, din expresia „Yeni Sale”, ce înseamnă „Noua vestire” – o denumire care pare să îmbine trecutul istoric cu un simbolism aparte.
Cetatea Enisala se află la doar 2 km de localitatea omonimă, pe un deal calcaros ce domină zona lacurilor Razim și Babadag. În trecut, această fortăreață, cunoscută și sub numele de Heraclea sau Eraclea, a fost un punct strategic de mare importanță, construit pentru supravegherea drumurilor comerciale de pe apă și uscat. Forma sa poligonală neregulată urmează relieful stâncos al masivului de calcar, iar zidurile și bastioanele sale sunt parțial conservate și restaurate, păstrând o parte din măreția de altădată.
Cercetările arheologice au început în 1939 și au continuat până la sfârșitul anilor 1990, dezvăluind numeroase artefacte, inclusiv monede bizantine, genoveze, moldovenești, muntene și turcești. Aceste descoperiri confirmă rolul cetății ca centru militar, politic și economic important al regiunii.
Prima mențiune a cetății sub numele de „Yeni Sale” datează din secolul al XV-lea, în cronica lui Sükrüllah. În limba turcă, „Yeni” înseamnă „nou”, iar „Sale” se poate traduce prin „vestire” sau „anunț”. Această denumire poate simboliza începutul unei noi ere pentru cetate, marcând trecerea sa sub stăpânire otomană după o perioadă de conflicte și schimbări politice.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
În perioada medievală, cetatea a aparținut inițial despotatului dobrogean, apoi lui Mircea cel Bătrân, care a integrat-o în sistemul defensiv al Țării Românești. După cucerirea Dobrogei de către otomani în 1419-1420, Enisala a devenit garnizoană otomană. Totuși, importanța sa strategică s-a diminuat treptat, iar până în secolul al XVI-lea, cetatea a fost părăsită.
Zona în care se află cetatea a fost locuită încă din preistorie, după cum arată descoperirile de sepulturi dacice din secolul al IV-lea î.Hr., toporiștile de piatră șlefuită și oasele de mamut. Evul Mediu a adus însă cel mai mare avânt pentru această așezare, odată cu construirea zidurilor și amplasarea sa în cadrul rețelei de fortificații din nordul Dobrogei.
Cetatea Enisala a fost ridicată inițial de bizantini, fiind ulterior preluată de genovezi, cunoscuți pentru dominația lor comercială în bazinul Mării Negre. În această perioadă, cetatea a servit atât ca punct de apărare, cât și ca bază pentru controlarea traficului naval și terestru.
Astăzi, zidurile cetății Enisala se ridică parțial restaurate, unele dintre ele ajungând până la 10 metri înălțime. Bastionul porții principale este un exemplu fascinant al arhitecturii orientale, cu o arcadă dublă ce amintește de influențele bizantine întâlnite și la alte edificii medievale din regiune.
Pentru cei pasionați de istorie și arhitectură, Enisala rămâne o destinație deosebită, un loc în care trecutul își spune povestea prin fiecare piatră și ruină. Iar numele său – „Noua vestire” – pare să fie o invitație la redescoperirea valorilor acestui loc, ca un mesaj venit din vremuri străvechi.