Marele mister cu care se confruntă clasa politică și societatea românească în ansamblu înainte de intrarea în 2024 este: de unde vin banii pentru dubla majorare a pensiilor de anul viitor? Este o cheltuială majoră, de cel puțin 25 de miliarde de lei, dacă nu chiar 33 de miliarde după alte estimări. Unii analiști economici se tem că TVA-ul va crește "cu o treime" anul viitor, poate după alegeri.
Profesorul de economie Aurelian Dochia a explicat pentru ȘtirileKanalD.ro că politicienii s-au obișnuit să nu ofere detalii specifice cu privire la sursele de finanțare.
"Așa s-a întâmplat mereu când a fost vorba de majorarea bugetului de pensii, ei consideră că nu e nevoie să specifice sursele de finanțare", spune economistul român.
Totuși, în 2024, va fi vorba de un "impact semnificativ" al majorării pensiilor și totul depinde de creșterea economică pe care România o va avea anul viitor, consideră profesorul de economie.
"În 2024 avem două creșteri de pensii, prima dată la 1 ianuarie, indexarea cu 13,8%, și apoi în septembrie 2024, după recalculare, iar cele două majorări au un impact semnificativ. În mod normal, când s-au luat aceste decizii la nivel de coaliție, te-ai fi așteptat ca sursele de finanțare să fi fost deja știute", a explicat Aurelian Dochia.
Potrivit economistului, estimările preliminare ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) vorbesc de o creștere economică de 3,4% anul viitor.
Dacă acest lucru s-ar realiza, atunci Ministerul de Finanțe va reuși cumva să distribuie contabil banii din încasările bugetare către plata pensiilor, însă în detrimentul unor investiții.
Citeste si: Greutate si inaltime copii in functie de varsta- catena.ro
"Pe hârtie, lucrurile pot să aibă o soluție, însă creșterea economică previzionată ar putea fi prea optimistă.
Să ne uităm ce întâmplă în jurul nostru, în Europa, nici Germania nu mai este locomotiva economiei cu care ne-am obișnuit, a obosit", a precizat profesorul de economie.Nu este obligatoriu ca Guvernul să ia banii dintr-un buzunar și să-i pună în altul, de la investiții în pensii, consideră Aurelian Dochia, ci mai există și soluția creșterii deficitului bugetar.
"Aici este un semn de întrebare, dacă se poate face sau nu, pentru că România și-a asumat o obligație în fața Comisiei Europene să se încadreze într-un deficit tot mai mic", spune economistul. În plus, trebuie ținut cont de situația piețelor financiare internaționale, unde costurile de împrumut sunt în creștere.
Majorarea deficitului bugetar în 2024, o soluție?
Aurelian Dochia nu se așteaptă la majorări de taxe și impozite în 2024 pentru că este un an electoral cu mai multe rânduri de alegeri.
"Politicienii vor face tot posibilul să nu mărească taxele, însă lucrurile pot derapa oricând", spune profesorul de economie.
Alți analiști economici se așteaptă însă la majorarea TVA-ului în 2024, deși liberalii au amenințat că rup coaliția cu PSD dacă se umblă la taxe și impozite.
„Anul viitor va trebui să găsim o sumă suplimentară de 30-33 de miliarde, adică o treime din cât încasăm noi din TVA la nivelul unui singur an.
Asta înseamnă că teoretic ar trebui să creștem TVA-ul cu această treime, o creștere estimată în primă fază la 22% către 24% și apoi în a doua etapă către 26%", a declarat economistul Cristian Păun.Potrivit acestuia, politicienii din arcul de guvernare vor începe deja în perioada imediat următoare "o poveste din asta de genul România are cea mai mică cotă de TVA din UE de 19%, nu se poate așa ceva”.
Tot pentru a strânge banii pentru noile pensii, Guvernul ar putea apela la creșterea taxelor pe proprietate, la eliminarea tuturor facilităților fiscale sau la introducerea impozitului progresiv, spun analiștii economici.
Riscurile ca România să ajungă din nou în situația în care să apeleze la un împrumut de la Fondul Monetar Internațional sunt mai mici decât în trecut, consideră economiștii
"Un nou acord cu FMI nu este un scenariu probabil. Nu e nevoie să apelăm la Fond în contextul de față, nu suntem în această situație", consideră Aurelian Dochia.
Povara bugetară pusă în an electoral de majorările cu 40% la pensii poate fi dusă într-un singur scenariu "optimist".
Este vorba de modul în care va performa economia în anii următori, este concluzia economiștilor. Iar rolul principal îl va avea, din păcate, tot mediul de afaceri și companiile private.
Proiectul de lege privind pensiile din sistemul public a fost adoptat "pe-repede-înainte" în Guvern și Senatul României, urmând să ajungă luni în Camera Deputaților, for decizional.
