De unde vin numele râurilor din România

De unde vin numele râurilor din România. Bistriţa înseamnă „apă repede”

S-au făcut studii care au arătat de unde vin numele râurilor din România.  Astfel, Arieş provine din latinescul Auratus(= aur), iar Bega, râul care traversează Timişoara a apărut în scripte abia în 1728. Până atunci, era cunoscut drept Timişul Mic. Cele două râuri curg aproape paralel prin Câmpia de Vest. Numelle râului Bistriţa provine din slavă şi poate fi tradus ca „apa repede“. Povestea Dâmboviţei, râul care trece şi prin Bucureşti, a început în urmă cu mulţi, foarte mulţi ani, atunci când dragostea dintre doi tineri a fost încercată cu probe ca de basm. Bucur, ciobanul care a venit în Bucureşti, a contribuit şi la formarea râului Dâmboviţa. Legenda spune că într-o pădure din ţara noastră avea casă un tăietor de lemne foarte sărac, dar care se considera un om bogat pentru că avea o comoară de fiică, o tânără sprintenă şi frumoasă pe care o chema Dâmboviţa.

De unde vin numele râurilor din România. Dâmboviţa a fost iubita ciobanului Bucur

Bărbatul o crescuse pe fiica lui fără niciun fel de ajutor, pentru că mama acesteia murise cu ani în urmă. În apropiere de pădurea în care trăiau cei doi, tată şi fiică, era o câmpie unde îşi ducea existenţa un cioban vestit, Bucur. Dâmboviţa şi ciobanul se cunoşteau din copilărie şi odată cu trecerea timpului s-au îndrăgostit unul de celălalt, ajungând să creadă că legătura lor este ursită de divinitate.

Anii au trecut peste cei doi îndrăgostiţi şi într-o noapte, la uşa tăietorul de lemne a apărut un prinţ. Acesta se plângea de faptul că este urmărit de mai mulţi hoţi şi că nu ştie cum ar putea să scape de aceştia. După câteva clipe l-a întrebat pe tatăl Dâmboviţei dacă doreşte să-i arate drumul sper vârful muntelui în care era pădurea. Dâmboviţa s-a hotărât să îl conducă pe prinţul necunoscut spre locul în care dorea să ajungă, deoarece tatăl fetei era prea bătrân pentru a mai putea face faţă unei asemenea drumeţii.

De unde vin numele râurilor din România. Dunărea vine de la zeul fluviilor Danubius

Dunărea a fost cunoscută pentru prima dată sub numele de Mataes (râu norocos), fenicienii i-au spus Phison, iar grecii Istros. Romanii l-au denumit Danubius (Zeul fluviilor) până la Porţile de Fier, păstrând vechea denumire de Istros/ Ister, de la Porţile de Fier până la vărsarea în Marea Neagră. Numele din limba română, deşi este înrudit cu cel latin, nu poate fi derivat din acesta.

S-a încercat o explicaţie prin intermediarul, Donaris, dar acesta e inexistent în documente antice. Numele de Dunăre, vine de la forma prescurtată, Duna(cea)-rea. În alte alte limbi denumirea este: Donau (germană), Dunaj (slovacă), Dunav/ Дунав (bulgară şi sârbă), Duna (maghiară), Dunav (croată), Дунай/ Dunai (ucraineană), Danube (engl. şi fr.), Tuna (turcă).

Citeste si: „Ai plecat mult prea devreme”. Ea este Maria Ligia, tânăra în vârstă de 26 de ani, care și-a pierdut viața în accidentul de la Valea Călugărească! Maria era asistent medical și mama unui băiețel- kanald.ro

Citeste si: Daciana Sârbu, prima reacție după ce s-a aflat că a divorțat de Victor Ponta: „Mintea mea e...”- wowbiz.ro

Citeste si: „Arborele prințesei” i-a făcut pe mulți români să piardă bani. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu plantațiile de Paulownia din țara noastră- antena3.ro

De unde vin numele râurilor din România. Mureş se trage din denumirea latină de Maris

S-a aflat de unde vin numele râurilor din România. Ialomiţa vine de la „Helibachia“, nume contopit cu termenul dac „Naparis“. Prima denumire a Jiului a fost Rhabon. (Strabon, Pliniu cel Batrîn, în sec al II-a d.H.) Primul document în care este schiţat cursul râului aparţine lui Claudius Ptolemeus din Alexandria. În perioada de formare a statului dac, denumirea râului a fost înlocuită cu Gilfil sau Gilpil. Denumirea râului Moldova vine de la numele căţelei lui Dragoş Vodă, iar Mureş din latinul Maris, un nume de fată care înseamnă “a mării”. Prut vine de la cuvântul dac-get Porata (apă furtunoasă), trecut în pronunţie greacă sau latină, iarSomeş de la cuvântul dac Samus (agitat, învolburat, amestecat). În fine, Timiş se trage din limba dacă: thibh-isjo (mlăştinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca şi Tamiş. Acesta a fost preluat de maghiari (Temes), de germani (Temesch) şi de români. În perioada romană, Timişul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.
 

Citeste si: Ce trebuie să facă angajații de la privat pentru a intra în posesia voucherelor de vacanță în 2025? Este vorba de o valoarea maximă de 24.300 de lei- kfetele.ro

Citeste si: Stațiunea Sărata-Monteoru, "perla Buzăului”, ascunde izvoare terapeutice nebănuite. Ce afecțiuni grave pot fi tratate cu apele termale ale izvoarelor- radioimpuls.ro

Citeste si: „Arborele prințesei” i-a făcut pe mulți români să piardă bani. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu plantațiile de Paulownia din țara noastră- antena3.ro