In articol:
Ziua de 1 martie este una dintre cele mai așteptate zile de români, deoarece este un prilej de bucurie și de recunoștință față de persoanele dragi din viața noastră.
„Mărţişorul aduce bucurie în inima celor care iubesc viaţa, natura pregătindu-se să renască. Nu poţi să nu aminteşti de zeul Marte, zeu al fertilităţii şi al vegetaţiei. Şi ce frumoase sunt tradiţiile noastre. Firele alb-roşii, alături de cele mai neobişnuite mărţişoare vor fi dăruite celor dragi, fiind adevărate talismane”, a precizat acesta.
Mărțișoarele se dăruiau copiilor înaintea răsăritului
De asemenea, etnologul a povestit că pe timpuri, mărțișoarele arhaice erau vopsite în alb și negru.
”Săpături arheologice au scos la iveală mărţişoare arhaice, cu o vârstă de peste opt milenii. Pietricele vopsite în alb şi negru (mai apoi înlocuit cu roşu) erau înşirate pe aţă şi purtate la gât. Mai apoi s-au adăugat simboluri solare, cum sunt monedele de argint şi aur, dar şi alte simboluri, cum ar fi trifoi, potcoavă, hornar, scară, floare sau cal”, a mai adăugat Menuț Maximinian.
Citește și: Postul Paștelui 2023 a început! Câte săptămâni durează cel mai aspru post din calendarul ortodox?
Menuț Maximinian- etnolog
În secolul al XIX-lea mărţişorul se dăruia copiilor înaintea răsăritului soarelui de către părinţi şi se purta legat la mână, la gât sau la piept până la Măcinici, Florii, Paşte sau Arminden, în funcţie de zona etnografică, ferindu-te de boli şi deochi, şi aducând noroc, bogăţie şi fercire, conform etnologului.
Tradiții de 1 martie
”În alte zone, fetele îl purtau la gât 12 zile, apoi îl prindeau în păr până la venirea berzelor. Apoi, cu moneda din mărţişor cumpărau caş, în credinţa că, tot anul să aibă obrazul alb şi frumos. În Transilvania este obiceiul ca fetele să dăruiască băieţilor mărţişoare, iar apoi aceştia le oferă flori şi cadouri de 8 martie. Potrivit tradiţiei, mărţişorul, aşezat în dreptul inimii, în prima zi a lunii martie, se poartă până când se arată semnele de biruinţă ale primăverii, până se aude cucul cântând, până ce înfloresc cireşii
Citeste si: România, lovită de lapoviță și ninsoare! Meteorologii au emis un avertisment de ultimă oră- wowbiz.ro
Totodată, mărţişorul nu se aruncă, ci se leagă de un pom înflorit, de aici și legătura cu Pomul Vieţii, ca să aducă noroc.
”Culoarea roşie este focul, sângele şi soarele, atribut vital, iar albul Cerul şi lumina. Firul negru reprezenta întunericul. Şnurul mărţişorului îngemănează cele două culori ca simbol al forţelor vitale, asigurând permanenţa şi perpetuarea generaţiilor. Roşul este considerat culoarea primăverii, iar albul culoarea iernii, împletind lupta dintre bine şi rău. De altfel, albul şi roşul se întâlnesc nu doar la mărţişor, ci şi la bradul nupţial, la cel funerar, la steagul căluşarilor şi în alte podoabe”, a mai explicat Menuț Maximinian.
Cine era Baba Dochia?
O personalitate care este atribuită zilei de 1 martie, este Baba Dochia care îşi va lepăda cojoacele, şi mai apoi va veni primăvara.
Ea vrea să-şi urce oile la munte începutul lunii martie. Nu ia în seamă sfaturile ciobanilor şi îşi pune nouă cojoace în spate. Vine o ploaie de nouă zile şi nouă nopţi. Cojoacele devin grele, le dezbracă şi rămâne în cămaşă. În drum spre munte toarce din furca ţinută în brâu firul Mărţişorului, firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. În ziua a noua, Dochia îngheaţă împreună cu olile de la gerul năprasnic şi se transformă în stană de piatră”, a povestit acesta.
Există obiceiul ca la început de martie oamenii să-şi aleagă o Babă, una din cele 9 zile ale ciclului şi cum va fi ziua respectivă, cu ploaie sau soare, aşa va fi întregul an.
”Este important să ne păstrăm tradiţiile, să purtăm firul mărţişorului cu roşul ce înseamnă iubirea, iar albul divinitatea”, a mai spus etnologul.