Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe joi, 4 iunie, asupra posibilității de începere a judecății pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de fapte grave împotriva ordinii constituționale.
Călin Georgescu și Horațiu Potra, precum și alți 20 de inculpați, urmează să afle dacă procesul în dosarul în care sunt acuzați de fapte grave împotriva ordinii constituționale va începe sau dacă va fi retrimis la Parchetul General. Pronunțarea urmează să fie dată în cursul zilei de joi, 4 iunie, de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
ÎCCJ, decizie importantă în dosarul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra
Pe data de 2 aprile, Curtea de Apel București a stabilit că procesul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de fapte grave împotriva ordinii constituționale, poate începe. Hotărârea a fost ulterior contestată la instanța supremă, care a amânat decizia de două ori. Totodată, ÎCCJ a respins definitiv contestația lui Horațiu Potra privind măsura arestării preventive, în timp ce fiul și nepotul său au fost plasați sub control judiciar.
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra, liderul mercenarilor, este acuzat de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
În același dosar mai sunt implicați fiul și nepotul lui Horațiu Potra, Dorian și Alexandru, care sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de alți inculpați.
Pe lângă cei patru anterior menționați, în dosar mai sunt acuzate alte 18 persoane.
Potrivit procurorilor, în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Călin Georgescu, cel care a câștigat primul tur, și Horațiu Potra ar fi avut o întâlnire în care ar fi fost discutate planuri ce vizau acțiuni violente cu scopul de a influența ordinea constituțională. În rechizitoriu se arată că Horațiu Potra ar fi coordonat un grup de persoane cu pregătire militară, cu intenția de a provoca tulburări și proteste deturnate în acțiuni violente, în timp ce Călin Georgescu ar fi contribuit prin comunicări publice și contacte considerate relevante în anchetă.
