In articol:
- Ilie Bolojan: "Nu există predictibilitate. Președintele poate dizolva Parlamentul"
- Când poate dizolva președintele României Parlamentul
Potrivit Constituției, în unele situații, președintele poate dizolva Parlamentul. De exemplu, în cazul în care Parlamentul respinge de două ori nominalizările președintelui pentru funcția de premier, într-un termen stabilit, președintele poate dizolva Parlamentul, iar alegeri anticipate să fie organizate.
Pe 4 decembrie, PSD-PNL-USR-UDMR și minoritățile au semnat o rezoluție în vederea constituirii unei majorități în Parlament cu scopul, adică „formarea unei coaliţii pentru stabilitate şi modernizare” cu scopul „a evita izolarea internațională a României”. Ilie Bolojan, președintele PNL a vorbit despre situația în care, dacă alegerile sunt câștigate de candidatul independent, Călin Georgescu ar putea dizolva Parlamentul.
Ilie Bolojan: "Nu există predictibilitate. Președintele poate dizolva Parlamentul"
După alegerile parlamentare, partidele care au depășit pragul electoral fac alianțe pentru a deține majoritatea în Parlament. Un rol important în formarea majorității l-a deținut PSD, care a obținut 22.3% din voturi. Având în vedere rezultatul primul tur la prezidențiale, care i-a trimis în turul al doilea pe Călin Georgescu, candidat independent, și Elena Lasconi, candidat USR, formarea unei majorități în Parlament a însemnat ca marile partide politice să se unească.
În acest sens, după definitizarea întreg procesului electoral, pentru a forma noul guvern, președintele invită liderii partidelor la consultări, cu scopul de a găsi o persoană care să aibă sprijinul majorității parlamentare.
„Se poate duce o coaliție cu o propunere de premier. Dumneavoastră, știți, președintele poate să nu accepte, poate să vină să propună altceva. Nu se respectă, poate să vină să să propună din nou anumite chestiuni de genul acesta și asta înseamnă să poată dizolva Parlamentul în anumite situații. Dar orice ipoteză ar fi de tipul acesta, ceea ce este, subliniez, probabilă, pentru că, din moment ce nu există o predictibilitate în acțiunile unui președinte, te poți aștepta la orice”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit libertatea.ro.
Când poate dizolva președintele României Parlamentul
Potrivit Art.89 din Constituție, președintele României poate dizolva Parlamentul:
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Potrivit Art.80 din Constituție, rolul președintelui este:
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.