Măsuri fiscale 2023 - 2024. Pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul își asumă răspunderea în Parlament aduce o serie de modificări pentru persoanele fizice și pentru companiile din România, majoritatea aplicabile de la 1 ianuarie 2024.
Măsuri fiscale 2023 - 2024. Cine sunt românii care vor da mai mulți bani la stat?
[Sursa foto: Pexels.com]Măsuri fiscale 2023- 2024. Guvernul aduce modificări majore la Codul Fiscal prin Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.
Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ, luni 25 septembrie, pentru proiectul de lege al Guvernului, însă avizul nefavorabil al CES este unul consultativ, fără efecte concrete.
Măsuri fiscale 2023- 2024. Creşterea fiscalităţii stimulează tendinţele evazioniste, arată CES, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru.
Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, spun experții CES, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, şi nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal.
Consiliul Economic și Social aduce ca prim motiv pentru avizul nefavorabil acordat pachetului de măsuri fiscale al Guvernului faptul că 85% din greutatea măsurilor fiscale adoptate cade pe spatele mediului privat:
"Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, ori, acest dezechilibru trebuie ajustat", se spune în documentul CES
.Potrivit experților de la CES, acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat "s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească".
Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung prevede mai multe taxe suplimentare de la 1 ianuarie 2024.
1) Impozite mai mari pentru românii care au microintreprinderi
De acum înainte vor exista două cote de impozitare pentru microîntreprinderi, în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000
euro inclusiv;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau activează într-o serie largă de domenii de activitate (inclusiv IT, hoteluri, restaurante, asistență medicală, alimentație)
Până acum exista o singură cota de impozitare de 1% pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fără a se structura impozitarea acestora în funcție de în funcție de marjele de profit.
"Impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderilor nu se justifică sub nicio formă, companiile vizate sunt IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile sunt şi aşa supuse de 3 ani la multiple şocuri...Efectul celor propuse de proiect va fi că povara suplimentară asupra IMM va fi direcţionată către consumatori/beneficiari şi automat se va reflecta în preţurile care vor creşte din nou", atrage atenția CES.
Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
2) Angajații din IT, construcții și industria agroalimentară vor plăti taxe mai mari la salarii
Conform noului pachet de măsuri fiscale revizuit de Guvern, angajații din sectorul IT nu mai beneficiază de facilități fiscale pentru venitul brut lunar care depășeste 10.000 lei. Același lucru este valabil și pentru domeniul construcții, sectorul agricol și alimentar.
Guvernul spune că renunțarea parțială la facilitățile fiscale din IT s-ar aplica pe o perioadă de 5 ani, până la 31 decembrie 2028 inclusiv.
Angajaţii din construcţii, sectorul agricol, din industria alimentară vor plăti contribuţie de asigurări sociale de sănătate (CASS, respectiv 10% din salariul brut).
Teoretic, salariul net al angajaților din construcții, agricol și industria alimentară se diminuează cu 10%- în cazul în care angajatorii nu preiau o parte din noua povară fiscală, prin negocieri directe cu salariații.
În cazul sectorului IT, măsurile anunțate de Guvern vor afecta între 70% și 80% dintre specialiștii IT din România, spun reprezentanții asociațiilor de profil.
Guvernul spune că renunțarea parțială la facilitățile fiscale din IT s-ar aplica pe o perioadă de 5 ani, până la 31 decembrie 2028 inclusiv.
3) Unii bugetari rămân fără tichete de vacanță
Un alt element de noutate din 1 octombrie 2023 va fi acela că nu toți bugetarii vor mai beneficia de tichetele de vacanță.
Bugetarii cu venituri mai mari de 8.000 de lei nu vor mai primi acești bani.
Premierul Marcel Ciolacu a precizat în ședința de guvern de săptămâna trecută că pachetul fiscal-bugetar nu va conţine măsuri de austeritate, dar a subliniat că nu pot să beneficieze de vouchere de vacanţă bugetarii care au salarii foarte mari.
"Unii care au totuşi salarii foarte mari, din punctul meu de vedere, în sistemul bugetar, nu pot să beneficieze şi de vouchere de vacanţă la fel ca şi cei aproape 1,6 de milioane de români care au salariul minim pe economie”, a declarat premierul Ciolacu.
4) Taxe mai mari pentru proprietățile scumpe
Guvernul a decis să impoziteze cu 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile cu o valoare de peste 75.000 de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății.
"Introducerea unui impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare si aplicarea lui la bunurile achiziţionate înaintea intrării în vigoare a legii are un caracter retroactiv şi încalcă principiul securităţii juridice, conform căruia contribuabilii trebuie să poată să se bazeze pe legislaţia existentă atunci când iau decizii financiare legate de achiziţia de bunuri. În ceea ce priveşte taxarea specială a vehiculelor cu o valoare mai mare de 375.000 lei, această măsură ar putea bloca eforturile europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece noul impozit va descuraja achiziţionarea de vehicule noi, mai eficiente din punct de vedere energetic şi mai puţin poluante", se menţionează în documentul CES.
5) se introduce plata CASS la tichetele de masă
În ceea ce priveşte tichetele de masă, Guvernul susţine că nu se generează pierderi în valoarea lor prin aplicarea CASS de 10%, întrucât prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2023, valoarea tichetelor va creşte de la 1 august 2023 la 35 lei, iar de la 1 ianuarie 2024 la 40 lei.
Consiliul Economic și Social nu vede la fel lucrurile: în proiectul de Lege nu se specifică obligativitatea acordării tichetelor la valoarea maximă de către angajator.
"Aşadar, pentru o mare parte din salariaţi, apare o pierdere evidentă pe segmentul tichete de masă," precizează sursa citată.
Prim-ministrul României și-a apărat pachetul de măsuri fiscale adoptat în ședința de guvern de luni, 25 septembrie. Premierul recunoaște că România are cea mai mare impozitare a munci din Europa.
"Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali- sindicate, patronate, ONG-uri, dar și cu administrația locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital", a spus premierul Marcel Ciolacu.
Liderii Opoziției au taxat noile măsuri fiscale pe care alianța de guvernare le propune mediului de afaceri și angajaților și au anunțat că vor reclama noul proiect de lege la CCR.
"Am luat act, în această dimineaţă, de pachetul de creştere a taxelor propus de Marcel Ciolacu, cu sprijinul PNL, subliniez. Dacă de la PSD, de la Marcel Ciolacu, un partid socialist, ne-am fi aşteptat la acest tip de comportament în care bagă mâna în buzunarul românilor pentru a hrăni clientela de partid, aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără complicitatea PNL, fără complicitatea ministrului de Finanţe, care este din partea PNL, domnul Boloş, un partid care a uitat să fie liberal, un partid care nu este de dreapta. Evident, ne vom opune cu toate forţele acestui act profund nedrept care loveşte în economia românească, loveşte în antreprenori, în profesiile liberale, în oricine poate, în mintea lor, să contribuie cu bani la succesul clientelei politice PSD şi PNL, la plata pensiilor speciale, la plata sinecurilor, la finanţarea clientelei de partid", a declarat președintele USR, Cătălin Drulă.
STEATOZA HEPATICĂ. Cele mai NOCIVE alimente pentru ficatul gras
