Procurorii DNA au clasat dosarul privind votul din diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014

Procurorii DNA au clasat dosarul privind votul din diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014, în care ceruseră încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlăţean. Respingerea, de către Senat, a acelei cereri, în 2016, a constituit unul dintre motivele pentru care nu a putut fi continuată urmărirea penală, ceea ce a impus clasarea cauzei.

Procurorii DNA au clasat dosarul privind votul din diaspora la algerile prezidenţiale din 2014, unul dintre motive fiind acela că Senatul a respins, în iunie 2016, cererea procurorilor de încuviinţare a începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, ministru de Externe în

Astfel, deşi în urma anchetei a reieşit că modul în care ministerul condus de acesta a organizat scrutinul a dus la îngreunarea procesului de vot pentru românii din afara ţării, procurorii nu au putut continua urmărirea penală, ceea ce a impus clasarea cauzei, scriu cei de la News. 

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: S-au trezit cu un liliac în dormitor și apoi le-a murit copilul- antena3.ro

Citeste si: Iranul cere pacea în Orientul Mijlociu, la câteva zile după ce a atacat Israelul. Apelul lansat către Occident- wowbiz.ro

De asemenea, procurorii DNA au avut în vedere o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia o opţiune de politică legislativă nu poate fi cercetată de organele judiciare.

DNA a deschis o anchetă privind votul din diaspora de la alegerile prezidenţiale din 2014. Iniţial, Titus Corlăţean- ministrul Afacerilor Externe la acea vreme, funcţie din care a demisionat între cele două tururi de scrutin de la alegerile prezidenţiale, după ce la unele dintre secţiile de votare din ţări europene s-au format cozi foate mari, românii din diaspora fiind nemulţumiţi că nu au putut vota din cauza organizării defectuoase

În 2016 DNA a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia de ministru de Externe, cererea fiind respinsă de către plenul Senatului în 21 iunie.