A fost depășit vârful crizei generate de epidemia de coronavirus în sistemul financiar-bancar românesc, a afirmat marți guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit. Dacă în perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituțiilor de credit, pentru a acoperi cererea populației și a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4.4 miliarde lei (de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă), în ultimele zile acestea s-au redus substanțial. Valoarea numerarului din casele de circulație ale instituțiilor de credit a crescut, ceea ce înseamnă că acum acestea își pot acoperi din interior necesarul de numerar pentru efectuarea plăților și alimentarea fluentă a ATM-urilor”,
Citeste si: VIDEO| Spirtul a dispărut fără urmă de pe rafturile supermarketurilor din Capitală
„Chiar dacă la nivelul întregului sistem financiar-bancar a existat un excedent de lichiditate, preferința pentru lichiditate specifică perioadelor de criză a cauzat, în zilele imediat următoare declarării stării de urgență, blocaje temporare și punctuale în finanțarea cheltuielilor bugetare și a economiei reale, precum și unele majorări de rate de dobândă, în special pe piața monetară”, a mai arătat Mugur Isărescu.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Guvernatorul BNR susține că și cursul de schimb al leului s-a stabilizat.
Citeste si: Nelu Tătaru: „Am cerut retestarea tuturor lăuzelor şi nou-născuţilor”
„După anunțarea măsurilor de politică monetară hotărâte de către CA al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operațiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanțarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil.
Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1 (unu) la sută, cu ușoară tendință de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creșterea cheltuielilor statului cu finanțarea datoriei publice în valută și a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipațiile de deteriorare a situației macroeconomice.”
