Mugur Isărescu, anunț de ultima oră: Ce va face BNR în privința cursului valutar

" În ceea ce priveşte cursul de schimb, suntem pregătiţi să asigurăm mai multă flexibilitate, ţinând cont de rolul de ancoră a încrederii sociale în cazul României", a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Declarațiile sale au fost făcute în contextul analizei impactului avut de criza pandemică asupra economiei. "Nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate", a subliniat Mugur Isărescu. 

Citeste si: Adio, mască de protecție! Țara care renunță la obligația de a purta mască pe stradă

De la începutul anului 2021 şi până la atingerea celui mai mare curs de schimb din istorie – 4,9251 lei/euro, în 31 martie, deprecierea leului a fost de 1,2%, în comparaţie cu zlotul polonez de exemplu care are o depreciere de 4%.

Ce spune Mugur Isărescu despre ținta de inflație

Șeful Băncii Naționale afirmă că nu sunt motive pentru noi reduceri ale dobânzii-cheie. BNR a redus rata dobânzii de la 2,5% în martie anul trecut până la 1,25% în prezent. 

"Pe plan monetar, nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi suntem pregătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintei de inflaţie, având în vedere nivelul destul de ridicat al datoriei", a precizat Isărescu în cadrul unui discurs susţinut la conferinţa FMI- Regional Economic Outlook: Europe.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Dispariţii misterioase în Rusia. Putin îşi arestează cercetătorii care au inventat rachetele hipersonice- antena3.ro

Citeste si: Iranul cere pacea în Orientul Mijlociu, la câteva zile după ce a atacat Israelul. Apelul lansat către Occident- wowbiz.ro

Citeste si: Florin Cîțu, mesaj pentru "colegii" de la USR: "Au făcut un pas important în a debloca situaţia"

Mugur Isărescu:

Mugur Isărescu a apreciat că autorităţile centrale de la noi au acţionat decisiv şi eficient în contextul pandemiei, folosind un mix de măsuri fiscale, monetare, macro şi microprudenţiale. Aceste acţiuni de politică monetară şi fiscală au împiedicat cele mai grave consecinţe ale pandemiei, consideră șeful BNR.

"Autorităţile au luat măsuri fiscale privind cu atenţie la spaţiul fiscal existent. Pe acelaşi front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate şi a achiziţionat obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, fără a neglija ţinta inflaţiei şi stabilitatea relativă a cursului de schimb. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute şi nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate", a subliniat Mugur Isărescu.

Citeste si: Curs valutar, BNR, 15 aprilie 2021. Leul, la un pas de un nou minim istoric

România a avut una dintre cele mai uşoare contracţii din Europa în 2020 (minus 3,9%) şi se aşteaptă la una din cele mai puternice reveniri în 2021, 6%, conform celor mai recente prognoze FMI citate de Agerpres.

Citeste si: Cine poate beneficia de ajutoarele de încălzire 2024-2025. Care este termenul limită pentru depunerea cererilor de încălzire- kfetele.ro

Citeste si: Dorian Popa dă lovitura în industria alimentară! Pizza care ii poarta numele, epuizată încă de la lansare. Cât costă cel mai nou produs al artistului- radioimpuls.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

Potrivit guvernatorului BNR, măsurile adoptate de către autorităţile române au fost luate ţinând cont de particularităţile economiei la începutul acestei crize sanitare.

Începând din 2016, creşterea a fost susţinută în principal de creşterea salariilor şi a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au extins. Pe acest fundal, impactul iniţial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente şi marcat de creşterea presiunilor temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naţionale şi creşterea nevoilor de lichiditate.

Ce spune FMI despre economia europeană

În raportul său regional pentru Europa publicat miercuri, FMI prognozează că în acest an Europa va înregistra o creştere economică de 4,5%, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna octombrie a anului trecut.

Pentru 2022, FMI mizează în cazul Europei pe o creştere de 3,9% şi avertizează că ritmul de creştere a PIB-ului european nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei decât cu condiţia ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în vara lui 2021 şi pe întreaga perioadă a anului 2022.