Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa. Pictorul Sabin Bălaşa, cunoscut drept „pictorul Ceauşeştilor”, s-a născut în localitatea Dobriceni, judeţul Olt, la 17 iunie 1932. El a absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1955) şi şi-a completat educaţia efectuând o serie de specializări la Academiile din Sienna şi din Perugia, Italia, se menţionează în volumul ”Whos Who în România 2002” (Pegasus Press, Bucureşti, 2002).

În 1973-1976, Primăria Bucureşti i-a solicitat lui Sabin Bălaşa să picteze portretele lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu.

Însă, după o vreme, Sabin Bălaşa a fost acuzat că a fost un promotor al cultului personalităţii.

Încă din 1955, pictorul Bălașa a participat la anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare, conform ”Dicţionarului artiştilor români contemporani” (Ed. Meridiane, 1976): Moscova (1958); Varşovia (1955 – Festivalul mondial al tineretului); Paris (1961 – Bienala tineretului), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 – Festival internaţional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974).

Citeste si: 4 picturi celebre ale lui Leonardo da Vinci. Este considerat unul dintre cei mai mari pictori din istorie

Celebrul pictor a lăsat în urma sa o operă care cuprinde peste 200 de tablouri și o avere estimată la peste cinci milioane de dolari. Printre cele mai cunoscute picturi ale sale se numără „Luceafărul”, „Miracol”, „ Horă”, „Războinicii”, „Nunta cosmică”, „Înfruntare”, „Adam și Eva”, „Seniorii” sau „Icar”.

Picturi celebre ale lui Sabin Bălașa 

„Nunta Cosmică”, o transpunere plastică care, îmbină scena nunţii din "Balada Mioriţa" cu scene din "Balada meşterului Manole". Opera murală a fost realizată în 1982. Ea a devenit celebră atât printre artişti, cât şi pentru autorităţile comuniste, revoltate de goliciunea nudurilor. Însă, cu greu au fost convinşi oamenii din perioada comunistă de importanţa operei, aceștia voiau să "îmbrace" personajele în costume populare.

Citeste si: Un tablou pictat Churchill, simbolul unei prietenii, a fost vândut la Londra cu 2 milioane de euro

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

“Horă” reprezintă o pictură murală realizată de Sabin Bălaşa în 1990. Aceasta ilustreaza o horă de fete care trasează conturul României, alături de teritoriile cedate în urma tratatului de la Berlin din 1878, judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad.

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

Citeste si: Tablouri celebre ale pictorului Adrian Ghenie. „Nickelodeon” a fost vandut cu 8 milioane de euro

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: După 18 ani de căsătorie, un italian a aflat că soția sa fusese bărbat. A mers direct la tribunal- antena3.ro

Citeste si: Mesajul Ucrainei pentru nord-coreenii trimiși să lupte de partea lui Putin. ”Mii de soldați ruși au luat decizia corectă”- wowbiz.ro

O altă operă celebră realizată de pictorul Sabin Bălașa o reprezintă, “Războinicii”, o frescă realizată de Sabin Bălaşa în 1975, care s-a aflat la Muzeul Militar Central din Bucureşti până la demolare, în 1988, când a fost mutată piesă cu piesă la Galaţi şi refăcută chiar de artist.

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

Renumitele compoziţii de pictură murală care îmbracă Sala Paşilor Pierduţi din cadrul Universităţii ”Al.

I. Cuza” din Iaşi, intitulate ”Elogiul tinereţii”, sunt în număr de 19 şi acoperă aproximativ 300 metri pătraţi, potrivit www.uaic. Picturile au fost realizate între anii 1968-1978 şi reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român. Printre lucrările din Sala Paşilor Pierduţi se află: “Aspiraţie”, “Amfiteatru”, “Generaţii”, “Triumful vieţii”, “Dezastrul atomic”, “Icar”, “Prometeu”, “Exodul spre lumină”, “Ştefan cel Mare”, “Moldova” şi “Luceafărul” (pictură triptică).

Bălașa a avut expoziţii personale atât în ţară (Cluj Napoca – 1980, Bucureşti – 1982, 1992) cât şi peste hotare (Roma – 1978, 1980; Stockholm – 1982; Kerkera, Grecia – 1985; Moscova, Tbilisi, Georgia – 1988; Israel – 1994), potrivit ”Whos Who în România 2002” (Pegasus Press, Bucureşti, 2002).

De-a lungul vieții i-au fost acordate mai multe premii, între care: Medalia de Aur la Concursul European de Pictură (Pescara, Italia -1965), Medalia de Aur, Accademia d’Italia (Salsomaggiore, Italia – 1980), Diploma de Maestro di Pittura ”Honoris Causa” şi ”Statue of Victory”, Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore, Italia – 1983), Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia – 1985), Palma d’Oro d’Europa, Accademia Europa (Italia, 1986), Doctor Onorific, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (SUA, 1988), Medalia de bronz ”A. Einstein”, International Academy Foundation (SUA – 1989)

Citeste si: Cum poti realiza un tablou canvas personalizat online?

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

Trei picturi celebre ale lui Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit

Unde poți vizita picturile lui Sabin Bălașa?

Picturile ”Războinicii” şi ”Hora” se află la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi. Totodată, la fostul Hotel Bucureşti se află celebra frescă ”Nunta Cosmică” (realizată în 1982, bucăţi afectate de renovarea hotelului fiind restaurate de fiul artistului, pictorul Tudor Bălaşa în 2010).

Mai mult, picturile murale ”Geneză” şi ”Feerie” din Sala de lectură ”Victor Slăvescu” din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti au fost realizate între 2005-2006 şi acoperă o suprafaţă de 57,7 metri pătraţi.

Separat de pictura de şevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală. Renumitele compoziţii care împodobesc Sala Paşilor Pierduţi din cadrul Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, intitulate ”Elogiul tinereţii”, sunt în număr de 19 şi acoperă aproximativ 300 metri pătraţi, potrivit www.uaic. Picturile au fost realizate între anii 1968-1978 şi reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român. Printre lucrările din Sala Paşilor Pierduţi se află: “Aspiraţie”, “Amfiteatru”, “Generaţii”, “Triumful vieţii”, “Dezastrul atomic”, “Icar”, “Prometeu”, “Exodul spre lumină”, “Ştefan cel Mare”, “Moldova” şi “Luceafărul” (pictură triptică).

Citeste si: Anunț important pentru elevele și studentele din țară! Noi tichete sociale de la Guvern- kfetele.ro

Citeste si: Cine este și cu ce se ocupă Diana, fiica Deliei Budeanu. Detalii neștiute despre primul copil al regretatei crainice TV- radioimpuls.ro

Citeste si: Fiica milionarului Ioan Crișan, reținută pentru uciderea lui. Anchetatorii au aflat de ce Laura Crișan a comandat asasinarea acestuia- antena3.ro

Operele marelui pictor, Sabin Bălașa se pot găsi în muzee şi în colecţii private din Italia, Franţa, Suedia, Germania, SUA, Israel, Norvegia, Canada, Australia.

Alte cele mai cunoscute compoziţii ale sale sunt: “Tinereţe”, “Solemnitate”, “Orgoliul”, “Exodus”, “Luntraşul”, “Luceafărul”, “Himera”, “Miracol”, “Seniorii”, “Atlantida”, “Dimineaţa planetei”, “Comete”, “Icarus”, ”Melcii astrali”, ”Lacul misterelor”, ”Alai lunar”, ”Ultimii oameni”, ”Fiicele Terrei”, ”Vedere prin fereastra atelierului”, ”Oamenii fiară”.

Citeste si: Cine sunt cei mai bine vânduți artiști români contemporani

Mai mult de atât, Sabin Bălaşa a fost și regizor de filme de animaţie şi scriitor. Artistul a regizat filmele: ”Picătura” (1966, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ”Oraşul” (1967), ”Valul” (1968, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ”Pasărea Phoenix” (1968), ”Fascinaţie” (1969), ”Întoarcere în viitor” (1971), ”Galaxia” (1973, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), ”Exodul spre lumină” (1979, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), potrivit http://aarc.ro/.

Iar ca scriitor, Bălașa a publicat ”Deşertul albastru” (1996) şi “Exodul spre lumină” (2002), romane uşor suprarealiste, confesive, pe tema existenţei artistului în lume. El a mai fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Cineaştilor.

Pe 5 decembrie 2002, la Iaşi a fost vernisată o pictură murală realizată de artist la Universitatea ”Al. I. Cuza”. Opera intitulată ”Galaxia Iubirii” este amplasată în Aula ”Mihai Eminescu” şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi. Pictura murală a fost realizată împreună cu pictorul Tudor Bălaşa.

Ultimele expoziţii ale lui Sabin Bălașa au avut loc în anul 2002, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, şi la 28 octombrie 2005, când a expus la Cercul Militar din Bucureşti.

Celebrul pictor Sabin Bălaşa s-a stins din viață la 1 aprilie 2008 şi a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iaşi, oraş de care marele artist s-a simţit întotdeauna legat sufleteşte.


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si