Câți bani ia statul român din salariul unui angajat, comparativ cu alte țări - HARTA salariilor nete
Coaliția de guvernare PNL-PSD s-a angajat, la preluarea puterii, să reducă impozitele pe muncă în România, unele dintre cele mai împovărătoare din Europa. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum și nevoia de bani la buget va face acest lucru imposibil și în anii următori.
Author: Razvan Ilie marți 07 noiembrie 2023 , 13:54
Angajații români rămân cu cei mai puțini bani în mână din salariul brut plătit dintre europeni, după ce statul își oprește taxele și impozitele, se arată într-un studiu recent realizat în 16 țări europene.
Pentru un salariu brut de 1.000 de euro (sau 5.000 de lei), angajații români rămân în mână cu 572 de euro (2.860 lei)- salariul net după ce li se opresc taxele pe muncă.
Restul banilor, respectiv 428 de euro (sau 2.140 lei) ajung la statul român, prin impozite și contribuții sociale.
Este cea mai mare pondere oprită în taxe și impozite în toate cele 16 țări analizate.
Românii, cel mai mic salariul net din 1.000 de euro plătiți de angajatori
Un studiu comparativ realizat de Romanian Business Leaders (RBL) privind impozitarea veniturilor din salarii în 16 țări europene arată faptul că impozitarea muncii în România este printre cele mai împovărătoare raportat la costul total suportat de angajator.
Salariații români rămân cu cei mai puțini bani în mână după plata impozitelor și taxelor către bugetul de stat, comparativ cu restul țărilor analizate.
La un calcul simplu rezultă că pentru un salariu brut lunar de 1.000 euro (5.000 lei), românii au cel mai mic salariu net.
În timp ce un angajat român rămâne în mână cu 572 de euro, comparativ cu acesta, un angajat bulgar rămâne cu 653 de euro, iar unul olandez cu 746 de euro.
Lipsa plafonării la contribuțiile sociale, o problemă pentru salariile românilor
Principalul motiv pentrusuma mare plătită de salariații români la stat este faptul că, deși are o cotă unică de impozitare a veniturilor din salarii, România se află printre cele 6 țări (dintre cele 16 analizate) în care contribuțiile sociale se aplică neplafonat asupra veniturilor din salarii.
În același timp, majoritatea țărilor analizate care au impozit progresiv sau cote diferențiate de impozit, au contribuțiile sociale plafonate maximal, pentru a echilibra povara fiscală totală asupra muncii.
Studiul a analizat cotele de impozit și contribuții sociale care se aplică salariilor, pentru două praguri de venituri: echivalentul a 1.000 euro brut și, respectiv, a 3.000 euro brut pe lună.
Studiul atrage atenția asupra faptului că, în absența unei plafonări maximale a contribuțiilor sociale (CAS și CASS), orice mărire de fiscalitate (precum un impozit progresiv) în țara noastră ar conduce la o scădere și mai mare a salariului net pe care un angajat român l-ar primi comparativ cu salariații din celelalte țări analizate și la o erodare și mai accentuată a puterii de cumpărare
comparativ cu țările vecine.
În schimb, o plafonare a contribuțiilor sociale, în paralel cu implementarea unor deduceri mai mari, mai ales pentru salariile mici, ar permite o eventuală ajustare a cotei unice de impozit pe salarii pentru a echilibra această povară fiscală prin redistribuirea ei în mod echitabil în societate.