Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti, a dus o viaţă demnă de scenariile filmelor de la Hollywood. Puţini sunt cei care ştiu că ultima perioadă din viaţă poetului nu a fost deloc uşoară. Pe 3 februarie 1889, poetul era internat la sanatoriul Mărcuţa din Capitală.
În momentul în care s-a luat această decizie, doctorii care-l examinaseră spuneau despre poet că se află la un final de drum dureros, ce ţinea de şase ani când boala izbucnise brusc.
Când a fost internat în sanatoriul Mărcuţa din Pantelimon, Eminescu a fost examinat de o comisie medicală alcătuită din doctorii Zaharia Petrescu şi Alexandru Şuţu. Verdictul acestora avea să vină pe 20 martie 1889: „Domnul Mihail Eminescu este atins de alienaţie mintală în formă de demenţă, stare care reclamă şederea sa într-un institut“,
Citeste si: Nord-coreenii mor de foame, dar Kim Jong Un se laudă că le construiește sate „de lux”- antena3.ro
Starea poetului se degrada pe zi ce trece, dar pe data de 8 aprilie 1889, conducerea sanatoriului Mărcuţa anunţă că nu-l mai pot ţine internat pe Mihai Eminescu, pentru că nimeni nu-i plătise întreţinerea. Luceafărul poeziei româneşti ajunge în grija doctorului Şuţu şi dus la casa sa de sănătate, din strada Plantelor, Bucureşti.
Ştirea externării lui Eminescu, din lipsa banilor, este preluată imediat de „Curierul român“ din Botoşani.
Pe 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, după o perioadă în care boala sa devenise tot mai violentă, Eminescu moare, singur în camera sa. A doua zi, ziarul „Românul“ anunţa scurt: „Eminescu nu mai este“.
Este supranumit Luceafărul poeziei româneşti
Mihai Eminescu rămâne unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi poeţi români. A fost pe rând jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Române. Este considerat de criticii literari poetul naţional al României, fiind supranumit „luceafărul poeziei româneşti”, dar şi cel mai important reprezentant al romantismului din literatura românească.
sursa foto: Adevărul