Majorarea salariului minim brut la 3.700 lei ar putea fi amânată până după alegerile din acest an, cu toate că premierul social-democrat Marcel Ciolacu a anunțat în repetate rânduri că data de aplicare a noului nivel este 1 iulie 2024. Partenerii liberali din alianța de guvernare susțin că această promisiune nu a fost asumată în coaliție.
Patronatele nu sunt de acord cu majorarea salariului minim. Ce va face Guvernul?
[Sursa foto: Facebook]Creșterea salariului minim se află pe masa Coaliției de guvernare. Salariul minim ar trebui majorat de la 3300 lei la 3700 lei brut, însă nu există o decizie unanimă cu privire la data aplicării noului nivel salarial.
Consiliul Tripartit se întrunește în aceste zile pentru a discuta despre majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2024, de la 3.300
Liberalii spun că majorarea salariului minim pe economie la 3.700 de lei din luna iulie nu a fost agreată în coaliție.
Patronatele nu își doresc să crească salariul minim acordat angajaților, pentru că diferența de bani este dublată de taxele impovărătoare plătite statului.
Angajatorii spun că nu au de unde să susțină o creștere de 400 de lei și vor să amâne această majorare cât pot de mult. Pe de altă parte, sindicatele susțin că vor ca salariul minim să crească de la 1 iulie 2024.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Nicolae Ciucă ar vrea ca salariul minim să crească abia după alegeri.
”Au fost discuții prin care noi ne-am angajat ca salariul minim să fie aliniat la salariul minim european. Au fost discuții de principiu. În acest moment nu am discutat aplicat pe subiect. Sigur, suntem de acord cu un astfel de demers, doar că nu fără să fi avut discuții tehnice, nu fără să fi discutat cu toți actorii care au un cuvânt de spus pe acest subiect", a explicat Nicolae Ciucă.
Sindicatele susțin că vor ca salariul minim să crească de la 1 iulie 2024.
Sindicatele au organizat un protest luni, 13 mai 2024, în fața Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă și cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”.
Angajații români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români și a altor categorii de persoane ce obțin venituri, altele decât cele din muncă, situația este asemănătoare unui paradis fiscal, consideră sindicaliștii.
BNS consideră că nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare ca în România, indiferent de nivelul veniturilor.
România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu.
Taxarea pe muncă trebuie redusă, consideră sindicatele, iar reîmpărțirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat și angajator este esențială.
"Reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum și proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creșterea economică", arată oficialii BNS.
