Guvernul a primit o veste extrem de proastă la doar două zile după ce a făcut rectificarea bugetară. Banii românilor de pe final de an sunt puși sub semnul întrebării, în contextul unor estimări mai pesimiste privind creșterea economică din 2024.
Veste proastă pentru Guvern imediat după rectificarea bugetară.
[Sursa foto: Facebook]Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit semnificativ estimările privind evoluţia economiei României în 2024.
Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,4% în acest an, în scădere faţă de estimarea de 3,2% avansată în luna mai.
Rectificarea bugetară aprobată de Guvernul Marcel Ciolacu în urmă cu două zile se bazează pe o creștere economică de 2,8%, practic dublu față de 1,4%, cât este estimarea BERD.
Noua estimare BERD consideră că economia României va merge mai prost decât se aștepta din cauza mai multor factori, inclusiv fenomenele meteo extreme, războiul din Ucraina și cererea mai scăzută pentru externalizare afectând sectorul IT.
Potrivit BERD, în 2025, creşterea ar urma să fie de 2,6%, față de un nivel de 3,4% prognozat în mai.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Pe fondul cererii externe mai slabe, creşterea economiei României a încetinit la 2,1% în 2023 iar în primul semestru din 2024 ar urma să se înregistreze un avans de 1,3%.
De asemenea, sectorul IT a încetinit semnificativ, în linie cu tendinţele globale, în timp ce producţia industrială a stagnat.
Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin a criticat zilele trecute modul în care s-a făcut rectificarea bugetară.
„O premisă se referă la ajustarea indicatorului creştere economică reală prognozată pentru anul 2024, urmând să se reducă de la 3,4 la 2,8. Din punctul nostru de vedere, ajustarea acestui indicator ar fi trebuit să genereze mult mai multă prudenţă. Cea de-a doua premisă se referă la cheltuieli ce nu mai au acoperire în resurse alocate până la finalul acestui an. Dincolo de suplimentările de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţări europene, la capitolul venituri se produce o ajustare nesemnificativă a acestora, singurul argument adus fiind acela al unei mai bune colectări. Dacă acest argument ar fi fost unul real, atunci Guvernul n-ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală”, a explicat preşedintele BNS.
Pentru a recupera pe partea de venituri, Guvernul încearcă să convingă românii să își plătească o parte din datorii, ademenindu-i cu "amnistia fiscală".
Executivul a aprobat cadrul legal de colaborare cu Poşta Română pentru ca lucrătorii poştali să poată distribui scrisorile de informare şi să poată încasa datoriile la stat ale contribuabililor.
"Guvernul României a aprobat astăzi cadrul legal de colaborare cu Poşta Română pentru a consolida capacitatea de încasare, dar şi pe cea informare şi comunicare către beneficiari a faptului că obligaţiile bugetare pe care le datorează bugetului de stat fac obiectul amnistiei fiscale. Asta înseamnă că cei 21.000 de lucrători poştali pe care îi are Poşta Română vor fi implicaţi pentru ca într-o perioadă scurtă de timp să informăm debitorii cu privire la avantajele pe care le au referitor la amnistia fiscală. Noi suntem 400 de executori fiscali care, sigur, într-o perioadă scurtă de timp, nu ar fi putut face faţă unui asemenea volum de muncă, având în vedere că peste un milion de beneficiari nu au un cont înregistrat în spaţiul privat virtual şi este foarte grea comunicarea şi încasarea efectivă a banilor pe care îi avem ca venituri estimate din amnistia fiscală", a explicat Boloş, la Palatul Victoria, după şedinţa Cabinetului Ciolacu.
Întrebat când vor începe aceste informări, Boloş a spus: "Noi, după aprobarea pe care a dat-o astăzi Guvernul, intenţionăm să încheiem convenţia în cursul zilei de luni şi în maxim o săptămână vor fi informaţi beneficiarii noştri asupra faptului că beneficiază de această amnistie fiscală"
