In articol:
Bucureștiul s-a transformat în ultimii ani într-un adevărat cuptor. Cupola de foc care învăluie Capitala este cauzată în principal de blocurile construite în neștire. Fenomenul nu ar fi fost atât de grav dacă am avea suficiente spații verzi pentru cât beton și asfalt există în tot orașul. Experții spun că, odată organizat orașul astfel, este aproape imposibil să mai poată fi „înverzit”,
Blocurile și asfalturile aduc temperaturi extreme
Așa resimt locuitorii din București aerul din oraș în timpul verii. Pare că o adevărată boltă de foc s-a înălțat deasupra clădirilor și aduce temperaturi sufocante, chiar și de 45 de grade Celsius.
Pentru oameni, căldura a devenit de-a dreptul insuportabilă. Deși abia au ajuns la vârsta majoratului, acești tineri spun că vor să se mute cât mai curând din București, tocmai pentru că nu mai găsesc modalități să se răcorească.
Ca-ntr-o junglă de beton suntem, cum s-ar spune, din păcate. Clar betonul nu ne ajută deloc să ne răcim, mai e și negru, se resimte o căldură mult mai mare jos, a spus un român.
Betonarea excesivă a orașului și spațiul verde care a devenit o raritate sunt principalele probleme când vine vorba de clima din București. Dacă ar exista arbori și verdeață pe măsura clădirilor, temperaturile ar putea fi și cu 15 grade mai scăzute.
Așa-numita insulă de căldură a orașului, generată de spațiul artificial construit, clădirile, drumurile, asfaltul din drumuri. Solul conține o cantitate de apă care, atunci când e foarte cald, se evaporă și are un efect de climatizare, adică răcorește aerul din preajma locului de unde se evaporă, a declarat Roxana Bojariu, climatolog.
Urbanizarea a fost făcută așa, cu mult asfalt și mult beton și asta se simte, a spus un român.
Mai ales copacii care ne dau și oxigen, și răcoare, mai niște umbră pe undeva. Ar fi genial dacă am avea un pic mai multă natură, a spus un român.
Pe hârtie, pentru fiecare locuitor al Capitalei există 23 de metri pătrați de spațiu verde. Cel mai bine stă Sectorul 1, cu peste 77 de metri pătrați de verdeață pe cap de locuitor. La polul opus, se află Sectorul 2. În realitate, însă, în București, suprafața de spațiu verde pentru fiecare bucureștean ar fi de sub 10 metri pătrați, arată un studiu al celor de la Greenpeace.
Mai mult, în oraș ar exista mai puțini arbori decât oameni. Chiar cei care s-au ocupat în trecut de arhitectura orașului recunosc că s-a construit fără cap și fără a fi amenajate și colțuri de natură în aceeași proporție. Din păcate, procesul este unul ireversibil. Singura soluție ar fi exproprierea.
Au fost politicile dezastruoase din ultimii ani de după revoluție și, pe urmă, un habarnism, să-i spunem, în ce privește legislația în domeniu. În general, UAT-urile nu au suficiente fonduri sau pur și simplu nici nu se gândesc, nu cred că asta e o investiție care e în favoarea UAT-ului, de a expropria pentru spații verzi, a declarat Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect șef al Bucureștiului.
Institutul Național de Sănătate Publică spune că locuitorii din Capitală trăiesc cu patru ani mai puțin din cauza poluării și lipsei de spații verzi. De altfel, Bucureștiul este printre capitalele europene cu cel mai puțin spațiu verde raportat la suprafață: 6%.